Parlamentarul PNL, Alexandru Muraru, a criticat dur propunerea de reformă administrativă susținută de PSD, numind-o o manevră de imagine fără substanță. Conform declarațiilor sale, proiectul prezentat de Grindeanu nu reprezintă o schimbare reală, ci o încercare de a părea interesat de reformă în timp ce partidul continuă să fragmenteze administrația statului, de la nivelul ministerelor până la primăriile locale.
Alexandru Muraru a susținut că propunerea lui Grindeanu este lipsită de criterii clare și de o listă concretă de localități vizate. Parlamentarul a subliniat că acest proiect nu beneficiază de sprijinul partenerilor și are o aplicare amânată până în anul 2028. Din această perspectivă, reforma este descrisă ca fiind un proiect de vitrină, utilizat de un partid care încearcă să revină la putere prin manevre politice.
Critica vizează și modul în care PSD a gestionat reformele în trecut, fiind acuzat de sabotarea constantă a acestora în diverse coaliții de guvernare. Alexandru Muraru a menționat că PSD a amânat sau a golit de conținut inițiativele legislative pentru a proteja propria clientelă politică. El a amintit că Grindeanu a fost premierul care a emis OUG 13, ceea ce ar atenua credibilitatea acestui nou proiect.
În ceea ce privește reformele reale, parlamentarul a invocat propunerea lui Ilie Bolojan, care a fost adoptată abia în februarie 2026. Această inițiativă viza reducerea sinecurilor de la nivelul ministerelor, agențiilor și prefecturilor, zone unde se concentrează puterea centrală. Alexandru Muraru susține că PSD a refuzat să semneze sau a pus condiții pentru a evita atingerea aparatului propriu de la nivel central.
Strategia actuală a PSD, axată pe comasarea satelor, este văzută de parlamentarul PNL ca o tentativă de a acoperi eșecurile de la nivelul central. El a declarat că o reformă autentică trebuie aplicată la toate nivelurile administrației, nu doar la nivelul comunelor mici. Pentru Alexandru Muraru, PSD preferă să lovească doar la periferie, evitând orice modificare care ar putea afecta structurile de la centru.
Discuțiile privind reforma administrativă și structura statului apar într-un context în care instituțiile de justiție sunt monitorizate pentru modul în care gestionează dosarele de corupție. Analizele recente indică faptul că anumite decizii ale procurorilor-șefi au vizat lideri politici, în timp ce cereri ale Curții de Justiție a UE privind redeschiderea unor dosare închimate prin prescripție au fost ignorate.