Fostul președinte al PNL, Theodor Stolojan, a adresat un avertisment direct colegilor săi liberali, îndemnându-i să nu depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu. Stolojan consideră că o astfel de inițiativă ar fi iresponsabilă, având în vedere necesitatea de a pregăti noul program financiar european pentru perioada 2028-2034. El a subliniat importanța stabilității politice în acest moment critic pentru țară.
În cadrul ultimei ședințe a Biroului Politic Permanent al PNL, fostul lider a cerut membrilor partidului să nu subestimeze activitatea actualului Executiv sau puterea PSD, care controlează un număr semnificativ de ministere. Theodor Stolojan a menționat că ideea unei moțiuni de cenzură susținute de PNL, împreună cu USR și AUR, reprezintă o strategie proastă. El a amintit că liberalii s-au angajat să nu încerce răsturnarea Guvernului în primele șase luni de la înființare.
Stolojan a explicat că până la sfârșitul anului 2027, România trebuie să prezinte Comisiei Europene strategia pentru noul program financiar, un mecanism care va funcționa similar cu PNRR. Acest nou sistem va impune implementarea unor reforme și îndeplinirea unor jaloane specifice pentru eliberarea fondurilor, spre deosebire de vechiul model de plăți directe. O schimbare a Guvernului în primăvara anului viitor ar putea bloca complet acest proces de pregătire esențial.
Fostul premier a oferit și apreciere pentru activitatea unor lideri din actualul cabinet, menționând experiența lui Luca Niculescu în coordonarea activității naționale pentru accesul în OECD. De asemenea, a lăudat ministerul condus de Alexandru Nazare și a respins interpretările care îl prezintă pe vicepremierul Marian Neacșu ca fiind adevăratul premier. Stolojan a subliniat că Marian Neacșu are o cunoaștere profundă a administrației publice și a procedurilor de stat.
Pe plan economic, Theodor Stolojan estimează că România ar putea dispune de aproximativ 40 de miliarde de lei suplimentari la buget, datorită creșterii nominale a PIB. Acești bani ar putea fi utilizați pentru majorări de salarii în sectorul public și de pensii, însă această posibilitate depinde de respectarea țintei de deficit bugetar de 5% din PIB pentru anul viitor. El a avertizat însă că corupția și ineficiența consumă resursele țării.
Gestionarea bugetului de stat și a deficitului reprezintă teme centrale în discuțiile actuale ale Guvernului, care analizează pregătirea bugetului pentru anul 2027. Deciziile privind alocarea resurselor și respectarea limitelor de deficit sunt esențiale pentru stabilitatea fiscală a României. Acest cadru de lucru influențează direct capacitatea Executivului de a susține creșteri salariale sau de pensii fără a compromite echilibrul economic național.