Cătălin Drulă a reacționat dur la adresa comunicatului emis de Serviciul Român de Informații, prin care a fost vizat fostul premier Ludovic Orban. Deputatul a susținut, printr-un mesaj publicat miercuri pe pagina de Facebook, că această mișcare a instituției reprezintă o tentativă de intimidare a unui politician de opoziție. Conform afirmațiilor sale, gestul SRI indică o lipsă gravă de supraveghere asupra structurilor de forță din țară.
Parlamentarul a criticat dur momentul și modul în care a fost transmis mesajul către public. Cătălin Drulă a menționat că o ieșire a serviciului de informații la ceas de noapte, care vizează un actor politic de opoziție, ar trebui să declanșeze semnale de alarmă. Acesta a descris amenințările abia voalate din comunicat ca fiind dovezi ale reflexelor antidemocratice pe care le manifestă persoanele care conduc în prezent această instituție de stat.
În ceea ce privește responsabilitatea politică, Cătălin Drulă a cerut demiterea șefului interimar al serviciului, generalul Ionescu. Deputatul a declarat că un lider care prețuiește libertatea de exprimare și valorile democrației liberale ar trebui să procedeze la acest demit la urma acestui eveniment. El a comparat mișcația de intimidare utilizată de SRI cu tacticile specifice regimurilor iliberale, subliniind importanța pluralismului în cadrul statului.
Problema controlului civil asupra serviciilor de informații a fost un alt punct central al criticilor aduse de deputat. Cătălin Drulă a reprostat președintelui Nicușor Dan faptul că amână numirea unui director civil la conducerea SRI, menționând că instituția este condusă de un general interimar de ani de zile. Parlamentarul a avertizat că, în absența supravegherii civile, oligarhiile pot prelua puterea în stat, similar cu modelele observate în regiunea de Est.
Aceste acuzații privind intervenția serviciilor în procesele politice apar într-un context tensionat, în care au fost raportate și alte reacții critice. Alexandru Muraru, șeful PNL Iași, a calificat declarația SRI drept o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, considerând gestul aproape fără precedent. Tensiunile se înscriu într-un cadru de instabilitate politică, în care rolul serviciilor de informații în negocierile pentru învestirea executivului este intens dezbătut.
În România, reglementarea controlului asupra serviciilor de informații și numirea conducerilor civile sunt subiecte constante de dezbatere în Parlament și în cadrul instituțiilor de stat. Această supraveghere este considerată esențială pentru menținerea echilibrului între puterea de stat și drepturile fundamentale ale cetățenilor, evitând astfel influențarea proceselor democratice de către structurile de forță care nu sunt sub controlul autorităților civile aleatorii.