O dispută publică aprinsă a izbucnit între fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, și deputatul AUR, Mihail Neamțu, după o serie de declarații despre furt. Conflictul a început după intervenția lui Theodor Paleologu în matinalul Digi FM, de la luni, 19 octombrie, unde acesta a afirmat că, în cazul furtului, este imposibil să nu fie implicat cel puțin un român. Această afirmație a declanșat o reacție violentă din partea liderului Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.
Mihail Neamțu a criticat dur această declarație, numind-o o prejudecată rostită fără date sau cifre concrete. Deputatul susține că afirmația lui Theodor Paleologu generalizează vina asupra cetățenilor români, inclusiv a celor care muncesc cinstit în diaspora. Neamțu a cerut ca afirmația să fie retrasă și ca scuze să fie prezentate românilor, pe care deputatul i-a considerat insultați prin această generalizare despre corupție și furt.
Evoluția atacului s-a concentrat pe istoricul familiei lui Theodor Paleologu și pe o primire de bani în anul 2000. Mihail Neamțu a menționat că, la Ateneul Român, Alexandru Paleologu a primit un premiu de 50.000 de dolari de la fundația lui Sorin Ovidiu Vîntu. Această sumă a fost încasată la doar două luni înainte de prăbușirea Fondului Național de Investiții, eveniment care a afectat numeroși cetățeni români. Deputatul a solicitat ca acești bani să fie restituiți victimelor FNI.
În replică, Theodor Paleologu a respins acuzațiile, descriind atacul ca fiind o „canalie cretină”. Acesta a clarificat faptul că a fost research assistant al profesorului Harvey Mansfield în perioada 1999-2000 și postdoctoral fellow în 2002-2003 la Harvard, fiind remunerat pentru munca sa. Președintele Casei Paleologu a adăugat că orice minciună sau mîrșăvie este preluată de un partid extremist, în spatele unui șarlatan și al unui golan.
Conflictul include și detalii despre colaborarea lui Alexandru Paleologu cu Securitatea comunistă, aspect recunoscut public de acesta. Mihail Neamțu a susținut că, deși nu reproșează fiului părintele, acesta ar trebui să aibă o autoritate morală diferită având în vedere beneficiile financiare primite de familie în perioada de tranziție. Deputatul a concluzionat că românii au plătit prețul furturilor din propriul buzunar, spre deosebire de familia menționată.
Această dispută politică și socială se înscrie într-un context de tensiuni constante între actorii politici din România. În perioada recentă, dezbaterile publice au fost marcate de acuzații reciproce între reprezentanții partidelor de guvernare și opoziție. Tensiunile privind integritatea morală și gestionarea resurselor publice rămân subiecte centrale în dialogul dintre instituțiile statului și reprezentanții parlamentari care urmăresc deciziile de impact asupra cetățenilor.