Congresul USR a început sâmbătă, 31 octombrie, la Timișoara, cu scopul de a stabili noua structură de conducere a formațiunii. Aproximativ 600 de delegați, veniți din întreaga țară și din diaspora, participă la acest eveniment pentru a vota membrii Biroului Național. Miza principală a reuniunii este controlul acestui organism, care deține responsabilitatea deciziilor politice și organizatorice ale partidului, într-un context în care USR încearcă să își stabilească o nouă direcție după trecerea în opoziție.
Competiția pentru cele 24 de locuri disponibile în Biroul Național implică trei liste principale, fiecare având câte 29 de candidați. Pe lângă aceste grupări organizate, în procesul de vot participă și patru candidați independenți. Delegații vor decide componența echipei de conducere, iar primele rezultate parțiale ale votării sunt estimate pentru ora 18:30 de sâmbătă. Prima conferință de presă a noii structuri colective este programată pentru duminică, începând cu ora 11:00.
Prima grupare de candidați este condusă de Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului, sub denumirea „USR Echilibru”. Lista sa include figuri precum Oana Țoiu, Irineu Darău, Vlad Voiculescu, Diana Stoica și Sorin Șipoș. Deși această tabără este considerată apropiată de președintele USR, Dominic Fritz, acesta a declarat în interiorul partidului că nu susține oficial nicio listă și că își dorește să acționeze ca mediator între cele diferite opțiuni de conducere.
A doua tabără de competiție este coordonată de Radu Miruță, fost ministru al Apărării, sub eticheta „USR Deschis”. Această listă reunește nume precum Ionuț Moșteanu, Dan Barna, Stelian Ion, Cristian Seidler și Radu Mihaiu. A treia grupare este condusă de primarul Bacăului, Lucian Stanciu-Viziteu, alături de Clotilde Armand și Cezar Drăgoescu. Această echipă susține o schimbare profundă a modului de funcționare al partidului, solicitând o implicare mai mare a filialelor locale în procesul decizional.
Deși funcția de președinte nu este supusă votului, la congres au apărut discuții despre necesitatea unei schimbări la nivelul conducerii. Dominic Fritz, ales președinte în vara anului 2025 pentru un mandat de patru ani, rămâne în funcție, însă Lucian Stanciu-Viziteu a punctat că problema vizează modul de luare a deciziilor și relația dintre conducerea centrală și organizațiile teritoriale. Tensiunile interne reflectă nevoia de redefinire a structurii de putere în cadrul organizației.
Acest proces de restructurare internă are loc într-un peisaj politic marcat de schimbări în preferințele electorale. În timp ce partidele din România își ajustează pozițiile, sondajele de opinie recente indică o fragmentare a votului, cu partide care urcă sau scad în intențiile de vot, în condițiile în care o mare parte a populației își exprimă nemulțumirea față de direcția generală a țării.