Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a pierde o parte importantă din noile fonduri europene. Această situație ar putea apărea din cauza modului în care va fi distribuit noul Fond European pentru Competitivitate, care va intra în funcțiune în perioada 2028-2034. Mecanismul de finanțare va fi bazat pe competiție la nivel european, ceea ce poate favoriza regiunile deja dezvoltate în detrimentul celor care încearcă să recupereze decalajele economice.
Negocierile privind acest instrument financiar au intrat într-o etapă critică la Bruxelles, axându-se pe modul de alocare a banilor pentru industrii strategice, tehnologii avansate și inovare. Dan Motreanu, membru al Grupului PPE și al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), a subliniat că fondurile nu vor fi distribuite prin cote naționale garantate. În schimb, finanțările vor fi acordate pe baza calității proiectelor depuse de companii, universități și organizații, fără a exista alocări fixe pentru fiecare stat membru.
Eurodeputatul susține că acest sistem poate accentua decalajele economice și tehnologice dintre statele membre dacă nu se instituie măsuri de echilibrare. Întreprinderile din regiunile dezvoltate, care dispun deja de infrastructură performantă, capital și ecosisteme de cercetare, ar putea atrage o parte disproporționată din resurse. Dan Motreanu a declarat că scopul fondului trebuie să fie creșterea competitivității întregii Uniuni Europene, nu consolidarea avantajelor pe care anumite state le dețin deja.
Pentru a contracara aceste riscuri, Dan Motreanu a intervenit în cadrul procedurilor parlamentare prin depunerea de amendamente în comisii și prin întrebări adresate Comisiei Europene. El a solicitat un acces mai echilibrat din punct de vedere geografic la fond, sprijinind în mod specific întreprinderile din state precum România. Obiectivul său este ca noul instrument să faciliteze integrarea regiunilor mai puțin dezvoltate în lanțurile industriale și tehnologice europene, evitând concentrarea banilor doar în jurul marilor companii multinaționale.
În documentul său, europarlamentarul a detaliat și necesitatea sprijinirii IMM-urilor și promovarea parteneriatelor între companii din țări diferite. El a ridicat problema riscului ca finanțările să fie captate exclusiv de marile corporații, solicitând măsuri de prevenire a acestui fenomen. În urma întrebărilor sale, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a menționat existența serviciilor de sprijin pentru IMM-uri și a instrumentelor financiare menite să faciliteze accesul la fonduri în toate statele membre.
Procesul de adoptare a programelor europene este marcat de o etapă decisivă în anul 2027, înainte de implementarea fondului în 2028. Această perioadă este esențială pentru stabilirea bugetului multianual al Uniunii Europene și pentru determinarea modului în care România va putea participa efectiv la marile proiecte industriale. Pentru ca țara să nu rămână doar un simplu observator, este necesară trecerea de la posibilitatea formală de a depune proiecte la participarea activă în tehnologiile europene.