Negocierile privind bugetul Uniunii Europene și programele de finanțare pentru perioada 2028-2034 au intrat într-o etapă decisivă, punând sub semnul întrebării viitorul Politicii Agricole Comune. Europarlamentarul PNL Dan Motreanu susține că reforma trebuie să răspundă noilor realități economice, protejând fermierii împotriva creșterii costurilor de producție. Pentru România, miza este uriașă, având în vedere că fondurile europene sunt esențiale pentru modernizarea exploatațiilor și dezvoltarea comunităților rurale.
Grupul PPE din Parlamentul European propune majorarea finanțării pentru Pilonul I al PAC de la suma de 300 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană, la aproximativ 325 de miliarde de euro. Această cerere vine din necesitatea de a compensa creșterea prețurilor la energie, carburanți, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor. Pentru România, propunerea actuală a Comisiei prevede o alocare protejată de aproximativ 16,57 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor.
O altă prioritate vizează tinerii fermieri, pentru care PPE propune ca minimum 10% din bugetul Pilonului I să fie rezervat acestora, depășind nivelul de 6% prevăzut inițial. În paralel, europarlamentarul Dan Motreanu subliniază importanța simplificării procedurilor administrative pentru a reduce birocrația și a genera economii. Această strategie vizează și încurajarea schimbului de generații în agricultură, o problemă majoră pentru exploatațiile europene care au dificultăți în atragerea tinerilor.
Dan Motreanu se opune planului Comisiei Europene de a elimina Pilonul II ca instrument de finanțare distinct pentru dezvoltarea rurală. El susține, împreună cu colegii din Comisia pentru Dezvoltare Regională, menținerea acestui pilon cu un buget de aproximativ 108,25 miliarde de euro. Obiectivul este ca investițiile în infrastructură, servicii publice și economie rurală să nu depindă de prioritățile politice ale guvernelor naționale, asigurând stabilitate și predictibilitate pentru satele europene.
Pentru România, mecanismul propus de Comisie de a aloca minimum 10% din resursele planurilor naționale pentru zonele rurale ar putea însemna aproximativ 3,8 miliarde de euro. Totuși, europarlamentarul insistă că investițiile trebuie să depășească domeniul agricol, vizând accesul la sănătate, educație și infrastructură digitală. Scopul final este transformarea satelor în comunități moderne, cu oportunități economice comparabile cu cele din mediul urban, pentru a motiva tinerii să rămână în zonele lor de origine.
Procesul de negociere este marcat de dificultăți, deoarece în Consiliul UE există state membre care solicită reducerea cheltuielilor europene. Aceste țări propun prioritizarea altor domenii, precum securitatea, apărarea sau inovarea, în detrimentul bugetelor dedicate agriculturii. Dan Motreanu, alături de Siegfried Mureșan și Daniel Buda, susține un buget ambițios care să ofere stabilitate fermierilor și să susțină dezvoltarea economică a întregului mediu rural.