Demnitarii PNL numiți pe linie de partid au început procesul de depunere a demisiilor, la cererea președintelui Ilie Bolojan. Această mișcare internă are loc în contextul deciziei partidului de a trece în opoziție, odată cu învestirea noului Guvern condus de Luca Niculescu. Membrii organizației au la dispoziție termen până la sfârșitul săptămânii actuale pentru a oficializa plecarea din funcțiile pe care le ocupă în administrația publică.
Printre primii care au anunțat plecarea se numără Cristina Pocora, care a depus demisia din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului. Aceasta a declarat că își asumă decizia partidului prin propriile fapte. Totodată, Angelica Fădor a anunțat demisia din funcția de secretar de stat în MAI, susținând și ea decizia PNL de a trece în opoziție. Un alt demnitar, Ioan Turc, secretar de stat în Justiție, urmează să oficializeze plecarea sa astăzi.
Procesul de demisii include și funcții de conducere din instituții de cercetare și administrație locală. Daniel Șandru va deveni efectiv director al IICCMER începând de miercuri, 21 octombrie 2026. În ceea ce privește administrația județeană, prefectul județului Vrancea, Liviu Macovei, a asumat decizia, în timp ce prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, a declarat că își va depune demisia după trecerea guvernului. De asemenea, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, este inclus în lista celor care urmează să plece.
Situația a generat tensiuni interne puternice, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, criticând dur această decizie. Acesta a susținut că niciun penelist nu ar trebui să demisioneze din funcția de prefect, argumentând că aceștia nu sunt vinovați de managementul defectuos al conducerii. Alin Tișe a cerut demisia liderilor, inclusiv a lui Ilie Bolojan, acuzându-i de incompetență și de faptul că au decis soarta partidului fără a consulta restul membrilor.
Această restructuire masivă intervine chiar înainte de votul de învestitură pentru noul Executiv, programat pentru marți. Guvernul propus de Luca Niculescu este descris ca fiind un Cabinet hibrid, format din PSD și miniștri independenți, care s-ar putea baza pe un suport de 280 de voturi. Schimbarea de paradigma politică a PNL-ului marchează o etapă critică în relația dintre partidele de la guvernare și rolul opoziției în perioada următoare.
Această criză internă a PNL-ului apare într-un moment de tranziție politică majoră, odată cu pregătirea votului pentru Guvernul Luca Niculescu. Tensiunile sunt accentuate de faptul că partidul trece de la puterea de guvernare la statutul de opoziție, ceea ce obligă demnitarii numiți pe linie de partid să își renunțe la funcții pentru a respecta noua direcție politică stabilită de conducerea organizației.