Eurodeputata Diana Șoșoacă a susținut vineri, 23 octombrie, în cadrul unei conferințe organizate la Belgrad, că limba latină provine din limba română. Această afirmație a fost însoțită de pretenția că Vaticanul ar fi confirmat această teorie lingvistică inversată. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Internaționale Științifico-Practică „Genocidul popoarelor slave în secolul XX”, desfășurată la Casa Rusă din Belgrad în perioada 22–23 octombrie 2026.
În cadrul discursului său, lidera S.O.S. România a contestat originea latină a limbii române, prezentând o perspectivă care contrazice cercetările lingvistice consacrate. Diana Șoșoacă a declarat că nu româna se trage din latină, ci că s-a demonstrat faptul că latina se trage din română, susținând că Vaticanul a aprobat această versiune. Ea a întrebat de ce trebuie să fie „proștii Europei” conform dorințelor lui Ursula și ale Germaniei.
În realitate, limba română derivă din latina populară vorbită în teritoriile romanizate ale Imperiului Roman. Academia Română a publicat un articol care combate direct teoria prezentată de eurodeputată, subliniind că nu există dovezi științifice recunoscute care să susțină afirmația privind o confirmare din partea Vaticanului. În mod oficial, cercetările lingvistice confirmă faptul că româna este o limbă neolatină, rezultată din evoluția latinului în regiune.
Diana Șoșoacă a abordat și subiectul creștinismului din Occident, susținând că catedralele de acolo au devenit „bordeluri și restaurante” pline de oameni care dansează la bar. Ea a menționat, de asemenea, că i s-a propus să cumpere o catedrală din Franța pentru suma de 10.000 de euro. Eurodeputata a vorbit și despre alegerile prezidențiale din 2024, susținând că ar fi câștigat cu 67,5% din voturi, devenind prima femeie președinte din istoria României.
Candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost însă respinsă de Curtea Constitutională a României în octombrie 2024. Judecătorii au motivat decizia invocând discursul și conduita sa publică, aspecte considerate incompatibile cu respectarea valorilor constituționale. În ceea ce privește relația cu Rusia, Diana Șoșoacă a menționat că și-a trimis fiul de 24 de ani ca observator la alegerile din Federația Rusă, folosind acest gest pentru a susține că țara nu este o dictatură.
Deciziile politice și ale eurodeputatelor sunt adesea analizate în contextul stabilității instituționale. În România, procesul de validare a candidaturilor la funcții înalte este supus controlului strict al Curții Constituționale, care evaluează conformitatea cu valorile fundamentale ale statului. Acest mecanism de control asigură că persoanele care candidează la funcții de conducere respectă normele juridice și etice impuse de cadrul constituțional în vigoare.