Liderul USR, Dominic Fritz, a criticat dur declarațiile lui Sorin Grindeanu privind intenția de a începe o proces de „dezuserizare a României”. Într-o postare publicată luni pe Facebook, președintele USR a interpretat dorința de a „schimba direcția României” ca pe o încercare a PSD de a elimina persoanele care au început să modifice regulile jocului în administrația publică.
Dominic Fritz a susținut că PSD a fost afectată de faptul că cetățenii au observat posibilitatea existenței unor miniștri care livrează rezultate pentru români. El a menționat că acești miniștri nu au ales stilul de viață bazat pe utilizarea avioanelor de lux. Conform liderului USR, dacă acțiunile de a face ordine și de a tăia risipa sunt etichetate drept „userizare”, atunci această etichetă este purtată cu mândrie.
În ceea ce privește Ministerul Mediului, Fritz a evidențiat activitățile lui Diana Buzoianu, care a început reforma Romsilva. Aceasta a redus numărul direcțiilor silvice de la 41 la 19 și a intensificat controalele împotriva balastierelor ilegale. De asemenea, s-a alocat suma de 250 de milioane de lei pentru baraje și diguri. Întrebarea lui Fritz a fost despre cine va beneficia de „dezuserizarea” propusă de Grindeanu.
Referitor la alte instituții, președintele USR a amintit de activitatea lui Radu Miruță și Irineu Darău, care au salvat cinci fabrici, șantiere și mii de locuri de muncă. Irineu a redus numărul șefilor din minister de la 80 la 48, în timp ce Radu a declanșat aproape 2.000 de misiuni de audit pentru achizițiile publice. Totodată, Oana Țoiu a organizat un concurs de recrutare diplomatică competitiv și a oprit cheltuielile pe chirii pentru clădiri nefolosite.
Dominic Fritz a concluzionat că, atunci când PSD propune schimbarea direcției țării, aceasta înseamnă o întoarcere la practici vechi. El a vorbit despre revenirea la numărul mare de șefi, la achiziții neverificate și la folosirea clădirilor publice pentru afaceri private, amintind de scandalul „fabrica de ciocolată”. Fritz a afirmat că, deși funcțiile pot fi eliminate, percepția cetățenilor despre posibilitatea unei administrații diferite nu poate fi ștersă.
Discursurile despre schimbarea direcției politice și impactul asupra administrației publice sunt frecvente în perioadele de tranziție sau după alegeri. În contextul european recent, dinamica puterii a fost analizată și în alte țări vecine, precum Serbia sau Bulgaria, unde mișcările sociale au influențat rezultatele electorale și structura guvernamentală, subliniind faptul că puterea rămâne în mâinile oamenilor.