Fostul ministru al Fondurilor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru, a denunțat joi seară, 5 noiembrie, refuzul sindicatelor de a accepta un proiect de Lege a salarizării. Această decizie ar putea lăsa angajații din administrația publică fără creșteri de venituri la începutul anului viitor. Conform declarațiilor sale, reprezentanții marilor confederații sindicale au preferat promisiunile politice în locul unui pachet financiar masiv, care ar fi garantat venituri mai mari pentru 80% dintre lucrătorii din stat.
Dragoș Pîslaru a explicat că pachetul de 12 miliarde de lei pentru salarizare fusese negociat direct cu oficialii Comisiei Europene. Totuși, liderii sindicaliști, în special cei din sectorul învățământului, ar fi refuzat această sumă după discuții directe cu liderii PSD și AUR. Fostul oficial susține că aceste negocieri din culise au dus la dezinformarea cadrelor didactice și a medicilor, care acum riscă să primească doar promisiuni fără aplicare concretă la data de 1 ianuarie.
În cadrul unei intervenții la B1TV, Dragoș Pîslaru a criticat modul în care au fost tratate propunerile sale tehnice în trecut. El a menționat că, în timp ce propunerile sale au fost întâmpinate cu agresivitate și asasinat politic, actualele blocaje administrative provocate de miniștrii social-democrați trec neobservate. Fostul ministru a subliniat că, deși anterior existau reacții violente la ideea de creștere salarială, în prezent se observă o tăcere neobișnuită din partea sindicatelor și a mass-mediei.
Pe lângă problema salarizării, fostul ministru a abordat și tema majorării salariului minim pe economie, recomandând prudență maximă Executivului. Deși recunoaște importanța protejării grupurilor vulnerabile, el consideră că această măsură poate îngreuna procesul de consolidare fiscală, o poziție susținută și de PNL. Dragoș Pîslaru a solicitat totodată ca Ministerul Muncii să publice imediat studiile de impact realizate împreună cu Institutul Național de Statistică, pentru a evita negocierile netransparente.
Situația salarizării în sectorul public rămâne un punct de tensiune major în cadrul guvernării actuale, în contextul necesității de echilibrare a bugetului de stat. Deciziile privind pachetele salariale și ajustările la salariul minim sunt influențate de obiectivele de consolidare fiscală și de presiunile politice exercitate de partidele de la guvernare. Această dinamică afectează direct capacitatea instituțiilor de a atrage și menține personal calificat în domenii critice precum sănătatea și educația.
Dragoș Pîslaru a concluzionat că, la începutul anului, angajații din educație, sănătate și restul administrațiilor publice vor constata că măriri semnificative au fost înlocuite de promisiuni nerealizate. El a reiterat faptul că suma de 12 miliarde de lei, impinsă la Comisia Europeană, ar fi putut asigura venituri mai mari pentru 80% dintre bugetari, însă blocajul politic a făcut ca această oportunitate să fie pierdută în favoarea unor garanții politice fără fonduri.