Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a susținut miercuri, 18 noiembrie 2026, necesitatea unei reforme administrative profunde în România. Acesta a declarat că țara nu mai poate funcționa conform structurii teritoriale stabilite în anul 1968 de Ceaușescu. Conform afirmațiilor sale făcute la Digi 24, România reprezintă singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a realizat o astfel de reformă după procesul de aderare la blocul european.
Consilierul șefului statului s-a declarat adeptul soluțiilor serioase în procesul de redesenare a administrației de stat. Eugen Tomac a evaluat pozitiv abordarea prezentată de Dragoș Benea, care ocupă funcția de coordonator al reformei administrative în cadrul PSD. Acesta a considerat că propunerile acestui europarlamentar pleacă de la premise extrem de serioase și de la criterii solide, fiind necesară o tranziție către un model de funcționare modernizat.
În ceea ce privește impactul asupra minorităților, Eugen Tomac a subliniat că dezbaterea trebuie purtată cu pragmatism și fără emoție. El a menționat că nu crede că minoritatea maghiară va fi exclusă de la discuțiile privind reorganizarea administrativă. Totodată, acesta a exprimat încrederea că se poate ajunge la un consens cu UDMR, descriind reprezentanții acestui partid ca fiind oameni politici responsabili, capabili să accepte argumente solide într-o primă etapă de discuții.
Proiectul coordonat de Dragoș Benea vizează reducerea cheltuielilor de funcționare ale primăriilor pentru a permite alocarea unor sume mai mari de bani în comune. Reorganizarea ar trebui să permită construcția unor drumuri mai bune și asigurarea utilităților în funcție de taxele plătite de cetățeni. Un alt beneficiu menționat este îmbunătățirea serviciilor medicale, prin atragerea mai ușoară a medicilor de familie în comunele cu o populație deservită mai mare și o infrastructură modernizată.
Eugen Tomac a insistat pe importanța ca viitorul cetățenilor români să fie luat în calcul, indiferent de limba vorbită în mediul privat. El a subliniat că interesele comunității maghiare nu ar fi afectate de eventuala reorganizare a țării. Obiectivul final al acestui proces ar fi trecerea de la o structură veche, moștenită din perioada comunistă, la una adaptată cerințelor actuale de administrare publică și de integrare europeană.
Reforma administrativ-teritorială este un subiect de discuție constant în administrația publică română, vizând adesea optimizarea resurselor locale și eficientizarea serviciilor publice. Deciziile privind delimitarea unităților administrative pot influența direct modul în care bugetele locale sunt gestionate și distribuite către populație. Această transformare structurală este considerată esențială pentru alinierea standardelor de guvernare locală la cele din restul Europei.