Ilie Bolojan a declarat că aplicarea unor taxe suplimentare asupra contractelor de muncă part-time nu a reprezentat o decizie corectă. Într-un interviu acordat Profit.ro, liderul PNL a analizat impactul măsurilor fiscale luate anterior, recunoscând că această supraimpozitare nu este o soluție justă pentru angajați. Fostul premier a subliniat că deciziile economice trebuie evaluate în funcție de contextul bugetar și de planurile pe care le are noul guvern în gestionarea resurselor.
În ceea ce privește alegerea majorării cotei de TVA în locul altor reforme, Ilie Bolojan a argumentat că restructurarea administrației și a companiilor de stat nu puteau fi implementate într-un ritm rapid. El a menționat că prioritatea principală a fost evitarea suspendării fondurilor europene pentru România. Astfel, decizia fiscală a fost influențată de necesitatea de a asigura stabilitatea financiară într-un moment în care reformele structurale durau prea mult.
Liderul PNL a vorbit despre riscurile unui model economic nesustenabil, comparând veniturile mici de tip anglo-saxon cu cheltuielile sociale de tip nordic. Potrivit lui Bolojan, acest amestec, combinat cu gestionarea defectuoasă a banilor publici, poate duce la o explozie economică. El a insistat că un sistem funcțional de sănătate, educație și investiții necesită venituri corespunzătoare, nu doar o administrare bazată pe profituri din monopoluri.
Un alt subiect abordat a fost fenomenul „aristocrației bugetare”, referindu-se la conducătorii din sectorul public cu venituri de 10.000 de euro și bonusuri de performanță. Ilie Bolojan a precizat că nivelul salarial al unui director de companie de stat nu reprezintă problema în sine. Problema reală apare atunci când companiile de monopol nu realizează investiții necesare și nu oferă servicii de calitate, profitând doar de poziția lor pe piață.
Bolojan a susținut că nu este un populist și că deciziile luate trebuie atribuite contextului dificil în care s-a aflat țara. El a menționat că noul guvern moștenește o situație dezastruoasă, ceea ce explică de ce nu s-a putut reduce imediat TVA-ul. În ceea ce privește salariile, acesta a sugerat că o majorare ar putea fi posibilă doar dacă veniturile statului vor reuși să acopere cheltuielile curente.
Discuțiile privind gestionarea banului public și nivelul veniturilor în administrația de stat apar frecvent în dezbaterea politică națională. Acestea vizează adesea echilibrul dintre necesitatea de a finanța serviciile publice esențiale, precum sănătatea sau educația, și presiunea de a menține o fiscalitate suportabilă pentru cetățeni, într-un cadru de reforme administrative încă incomplete.