Fostul premier demis, Ilie Bolojan, a respins acuzațiile lansate de PSD privind situația economică a țării, după ce datele Eurostat au indicat un deficit de 9,2% în trimestrul II din 2026. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel de deficit din Uniunea Europeană, fapt ce a declanșat critici dure din partea social-democraților la adresa guvernării anterioare. Ilie Bolojan susține că aceste statistice sunt folosite pentru a evita asumarea responsabilităților politice.
Ilie Bolojan a declarat că utilizarea acestor date de către PSD reprezintă o tactică reîncălzită, similară cu abordarea folosită după guvernul Cioloș. El a explicat faptul că evaluările trimestriale țin de o anumită metodologie și de datele livrate, nu de gestionarea actuală. Conform fostului premier, deficitul va fi de 6,2% la sfârșitul anului, dacă se menține controlul cheltuielilor, respectând astfel ținta anunțată de Ministerul Finațelor și confirmată de trei agenții de rating.
Fostul lider al Executivului a criticat modul în care social-democrații își justifică lipsa de capacitate de a îndeplini promisiunile făcute electoratului. Ilie Bolojan a susținut că această tehnică este menită să ascundă faptul că anumite afirmații au fost făcute fără acoperere financiară. El a menționat că guvernul pe care l-a condus a acționat în limite stricte, fără a putea introduce legi noi sau a cheltui fonduri în afara celor permise.
În ceea ce privește măsurile de austeritate implementate, Ilie Bolojan susține că acestea au pus țara într-o perioadă de redresare. El a afirmat că, dacă noul guvern va păstra măsurile luate anterior, România va fi pe o direcție corectă către relansarea economică. Fostul premier a argumentat că moștenirea lăsată nu are legătură cu deficitul raportat, ci reprezintă baza pentru o stabilitate viitoare a economiei naționale.
PSD a reacționat prin contestarea efectelor măsurilor de austeritate, susținând că acestea nu au reușit să reducă deficitul bugetar. Social-democrații au punctat că deficitul de 9,2% este mai mare decât cel de 7,7% înregistrat în mandatul Guvernului Ciolacu. Aceștia au criticat dur politicile economice anterioare, afirmând că românii au fost afectați de creșteri de taxe și impozite fără a obține rezultate concrete în gestionarea bugetului de stat.
Disputa privind indicatorii macroeconomici reflectă tensiunile politice dintre principalele forțe de guvernare din România. Această confruntare vine într-un context în care partidele politice utilizează datele oficiale pentru a-și valida propriile narative privind gestionarea resurselor publice. În timp ce unii indictați de guvernare vor să demonstreze eșecul politic, alții susțin că măsurile de ajustare sunt necesare pentru stabilitatea financiară pe termen lung a statului.