Gazetarul Ion Cristoiu a ridicat întrebarea dacă PSD a început deja campania electorală pentru viitoarele alegeri anticipate. Analiza sa se concentrează pe dinamica dintre Guvernul condus de Luca Niculescu și rolul jucat de Sorin Grindeanu în deciziile politice actuale. Cristoiu observă o discrepanță între titulatura oficială a premierului și influența reală exercitată de liderii partidului de guvernare asupra deciziilor de stat.
Situația a devenit vizibilă în urma unei întrebări adresate lui Sorin Grindeanu de către Luiza Dobrescu de la Gândul. Aceasta a vizat acuzațiile lui Ilie Bolojan, care îl numește pe Grindeanu premierul de facto al noului Guvern. Ion Cristoiu menționează că Partidul Național Liberal, aflat acum în opoziție, folosește această etichetă pentru a ataca Guvernul Luca Niculescu, numindu-l în schimb Guvern PSD sau Guvern Grindeanu.
Conform analizei, Sorin Grindeanu a oferit un răspuns confuz, insistând pe faptul că Luca Niculescu este prim-ministrul oficial. Totuși, Cristoiu subliniază că PSD a decis deja o „dublă angajare a răspunderii” prin două reforme majore. Prima vizează reforma administrativ-teritorială, coordonată de Dragoș Benea, iar a doua vizează reorganizarea agențiilor și lichidarea companiilor de stat aflate în pierdere, sub coordonarea lui Marian Neacșu.
Ion Cristoiu consideră că aceste reforme sunt, de fapt, o formă de „trăncăneală electorală” și nu pot fi implementate de un guvern ultraminoritar într-un timp atât de scurt. El avertizează că această strategie este riscantă, deoarece lipsa consultării opoziției, în special a PNL, poate duce la căderea Guvernului dacă una dintre angajările de răspundere eșuează. Prestația lui Grindeanu este descrisă ca fiind cea a unui premier real.
Analistul susține că propunerile de reformă servesc mai degrabă unui program electoral pentru anticipate decât unei realități de guvernare. Prin subminarea autorității lui Luca Niculescu, PSD pare să își pregătească terenul pentru viitoarele scrutinuri. Această tactică de a propune reforme deja decisive, fără a consulta oficial premierul, este interpretată ca un semnal clar de pregătire pentru un nou ciclu electoral.
În contextul actual, deciziile politice din România sunt marcate de o fragmentare a puterii între funcțiile oficiale și liderii partizanilor. Disputele privind responsabilitatea guvernamentală și reformele structurale apar frecvent în perioada de tranziție către noi alegeri, influențând modul în care instituțiile și opoziția interacționează în cadrul Parlamentului și al Guvernului.