Kelemen Hunor a declarat că reforma administrativ-teritorială și a administrației, pentru care PSD solicită angajarea răspunderii Guvernului, este necesară, însă trebuie implementată cu prudență. Liderul UDMR a subliniat că procesul de reformă trebuie abordat prin două direcții distincte, deoarece cele două tipuri de intervenții necesită măsuri și proceduri diferite. Politicianul a insistat că, deși intenția politică este prezentă, modul de aplicare va determina succesul acestor schimbări structurale în stat.
În ceea ce privește instituțiile centrale și agențiile guvernamentale, Kelemen Hunor consideră că procesul poate fi accelerat semnificativ. El susține că deciziile în acest sector pot fi luate rapid, chiar într-o singură zi, fiind transformate ulterior în acte normative precum legi sau ordonanțe de urgență. Conform liderului UDMR, în acest domeniu Guvernul are capacitatea de a acționa fără a mai solicita aprobări externe, putând finaliza procesul de reformă într-un interval de aproximativ o lună.
Pe de altă parte, reforma administrativă la nivel de localități necesită o abordare mult mai complexă și consultativă. Kelemen Hunor a afirmat că acest proces ar trebui să înceapă cu organizarea unui referendum și cu realizarea unor analize riguroase. El a avertizat că nu se pot face schimbări prin simplă asumare într-un birou, deoarece trebuie luate în calcul viața comunităților și geografia specifică a țării, evitând decizii care să ignore realitățile de pe teren.
Liderul UDMR a evidențiat dificultățile logistice din anumite zone, precum Munții Apuseni, unde geografia impune limite dure. El a explicat că, pentru a crește populația unei comune de la 1.500 la un prag de 3.000 sau 5.000 de locuitori, ar putea fi necesară o rază de 70-80 de kilometri. De asemenea, a menționat că raportul etnic, protejat prin anumite documente internaționale la care România este parte, nu poate fi modificat prin comasări sau desființări de localități.
Problema reformei administrative este una veche, Kelemen Hunor amintind că primele proiecte au fost discutate în urmă cu mulți ani, în perioada când ministrul administrației era Cozmâncă. Deși UDMR nu se opune ideii de comasare, partidul cere ca detaliile tehnice să fie studiate atent. Obiectivul este ca reforma să fie realizată „cu cap”, asigurând stabilitatea comunităților și respectarea specificului teritorial al întregii țări.
Discuțiile privind reformele structurale în România apar într-un context în care liderii politici analizează constant echilibrul dintre eficiența administrației și protecția drepturilor comunităților locale. Deciziile privind reorganizarea teritoriului au impact direct asupra reprezentării politice și a accesului cetățenilor la servicii publice, fiind subiecte care necesită un echilibru între necesitatea de modernizare și respectarea normelor de administrare locală și a acordurilor internaționale.