Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a exprimat o poziție fermă împotriva proiectului de reorganizare administrativ-teritorială propus de PSD, care vizează fuziunea localităților cu populație redusă. Într-o intervenție recentă la B1Tv, acesta a criticat modul în care sunt abordate reformele în România, subliniind că procesul de comasare a unităților administrative de sub 1500 de locuitori trebuie să fie unul voluntar. Kelemen Hunor susține că astfel de decizii majore nu pot fi impuse fără consultarea cetățenilor prin referendum.
Conform liderului UDMR, România suferă de lipsa unor reforme bine gândite și structurate, fiind caracterizată de decizii luate fără o planificare adecvată. Kelemen Hunor a comparat abordările actuale cu modelul din Danemarca, unde comasarea voluntară a durat trei decenii, și a criticat deciziile artificiale din trecut. El a ridicat semne de întrebare privind impactul acestor schimbări asupra funcționării serviciilor publice și a distribuției școlilor în noile unități administrative.
Propunerea de reformă administrativă este structurată în două etape distincte, conform declarațiilor ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica. Prima fază, care ar trebui să fie finalizată până la data de 1 martie 2027, presupune posibilitatea comasării voluntare a localităților care au până în 1500 de locuitori. A doua etapă a proiectului vizează însă o comasare asumată direct de către Guvern, un aspect care ridică probleme privind asumarea politică a deciziilor.
Kelemen Hunor a insistat pe necesitatea unui dialog real în politică și a avertizat liderii politici să nu mai promită finalizarea unor astfel de reforme într-un singur an. El a menționat că sistemul electoral român este unul eficient, deoarece fiecare vot se transformă în mandat, spre deosebire de modelele din America sau Marea Britanie. Pentru președintele UDMR, orice schimbare de amploare necesită curaj și o asumare reală a rezultatelor.
Subiectul reorganizării administrative este unul extrem de sensibil pentru comunitățile maghiare din Ardeal, unde populația maghiară a scăzut semnificativ în ultimii 30 de ani. Reorganizarea ar putea afecta direct reprezentarea și autonomia acestor localități mici. Kelemen Hunor consideră că fără un proces de consultare democratică, orice tentativă de a modifica structura administrativă va fi percepută ca o decizie impusă, nu ca o soluție pentru eficiență.
Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă o temă recurentă în discuțiile politice din România, fiind adesea utilizată pentru a încerca eficientizarea cheltuielilor publice. În trecut, astfel de reforme au fost implementate prin decizii centralizate, însă impactul asupra serviciilor de proximitate a rămas un punct de conflict între administrația centrală și autoritățile locale. În prezent, discuția se concentrează pe echilibrul dintre economisirea resurselor și menținerea accesului populației la servicii.