Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat implementarea indexării pensiilor și a salariilor din sistemul bugetar începând cu data de 1 ianuarie. Într-un interviu acordat pentru B1 TV, liderul partidului a subliniat necesitatea ca această măsură să fie aplicată la începutul anului, nu în lunile aprilie, mai sau iunie. Această cerere vine într-un context de schimbare a guvernării, după învestirea cabinetului Luca Niculescu pe 20 octombrie.
Kelemen Hunor a respins acuțiile noilor guvernanți care încearcă să creeze un narativ bazat pe o „moștenire grea” lăsată de administrația precedentă. El a precizat că Guvernul Bolojan nu a lăsat astfel de probleme pentru Guvernul Luca Niculescu, format din PSD și tehnocrați. Liderul UDMR a amintit că, până în luna aprilie, el și PSD au guvernat împreună și au elaborat bugetul în comun, infirmând astfel ideea de conflict de moștenire.
În ceea ce privește indexarea, Kelemen Hunor a explicat că aceasta trebuie efectuată conform inflației din 2025, conform prevederilor legale. El a menționat că în ultimii doi ani nu s-au mai făcut indexări, deși inflația a fost mare, iar prețul energiei și TVA-ul au crescut. Aceste factori au afectat puterea de cumpărare a cetățenilor, în special a celor cu venituri mici, făcând ca indexarea să fie o așteptare certă.
Pentru angajații din sistemul bugetar, președintele UDMR a propus adoptarea unei noi legi a salarizării, în loc de simpla indexare. El a susținut că proiectul legislativ necesită doar mici ajustări pentru a fi finalizat înainte de adoptarea bugetului. Deși nu s-a ajuns la un consens total, Kelemen Hunor a declarat că partidele au fost de acord să susțină demersurile necesare pentru ca această lege să fie implementată.
Lipsa unui consens politic între PSD, PNL, USR și UDMR a blocat anterior legea salarizării unitare, fapt ce ar putea afecta jaloanele PNRR. Kelemen Hunor a explicat că disputele au apărut pe detalii precum nivelul de bază al salariilor sau coeficienții pentru sectorul culturii, incluzând muzee, arheologie și biblioteci. De asemenea, au fost necesare corecții în domeniile sănătății și învățământului pentru a finaliza actul normativ.
Discuțiile privind reformele și stabilitatea politică în România continuă să fie intense, în contextul tranziției către noul cabinet de la Palatul Victoria. Kelemen Hunor a menționat anterior că reformele sunt adesea percepute ca fiind făcute fără o direcție clară, lăsând impresia unei activități intense care nu produce întotdeauna rezultatele scontate în gestionarea crizei politice de după alegeri.