Manifestația de susținere pentru fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, desfășurată sâmbătă, 14 noiembrie, în Parcul Izvor, a avut o miză politică ce depășește simpla susținere pentru acesta. Politologul Cristian Pîrvulescu susține că evenimentul a vizat menținerea în jurul partidului AUR a aproximativ 40% dintre alegătorii care manifestă nemulțumire față de partidele tradiționale. Protestul a reunit aproximativ 8.000 de persoane la început, fiind marcat de prezența liderilor AUR.
Manifestarea de sâmbătă a avut loc fără avizul Comisiei de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Capitalei, după ce Tribunalul București a respins cererea de anulare a avizului negativ. Cristian Pîrvulescu a declarat că mitingul a avut un caracter antistatal și anticonstituțional, deoarece mesajele transmise negau dreptul instanțelor de a efectua anchete și decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor. Analistul a subliniat că decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toți cetățenii.
Mobilizarea de stradă a fost mai redusă decât anunțaseră organizatorii, fapt explicat de politolog prin lipsa unei tradiții a revoluției în România, spre deosebire de situația din Franța. Cristian Pîrvulescu a menționat că, în Occident, protestele au un caracter social, în timp ce în România nu există aceeași bază pentru astfel de acțiuni de amploare. De asemenea, impactul alegerilor americane de acum doi ani asupra succesului manifestației de la București a fost considerat un factor relevant.
Impresia unei prezențe masive a fost susținută de faptul că AUR ar fi pus la dispoziție mijloace de transport pentru a aduce oameni din întreaga țară. Cristian Pîrvulescu a observat că mulți dintre acești participanți au sentimentul că alegerile le-au fost furate sau că au fost mințiți. Totodată, manifestarea a fost organizată în contextul unei dezbateri desfășurate la Parlament, reflectând o încercare de a coagula un electorat care se reînnoiește generațional.
Electoratul nemulțumit reprezintă o nișă care a existat în România postdecembristă, fiind anterior reprezentată de formațiuni precum Partidul România Mare. Cristian Pîrvulescu a explicat că acest segment de aproximativ 40% a supraviețuit prin diferite forme, trecând de la PRM către AUR, SOS sau POT. Partidele sistemului, precum PSD sau PNL, au încercat în trecut să absoarbă această sursă de vot, însă mulți alegători s-au îndreptat către alte forme de organizare politică.
Protestul din Parcul Izvor s-a încheiat după ce o parte dintre simpatizanți s-au deplasat în fața Arestului Central din Capitală, unde au cerut eliberarea lui Călin Georgescu. Evenimentul a început la ora 14:00, iar după ora 16:00, cea mai mare parte a mulțimii s-a dispersat, rămânând în jurul orei 18:30 doar câteva sute de persoane în fața sediului de detenție. Jandarmeria a asigurat protecția în spațiul public, având în vedere și prezența suporterilor polonezi în oraș.