Oana Gheorghiu a criticat dur modul în care PSD gestionează comunicarea publică privind deficitul bugetar, susținând că partidul utilizează cifre reale pentru a construi o imagine incompletă a situației economice. Aceasta a comparat programul de guvernare al actualului Executiv cu declarațiile publice ale social-democraților, subliniind o discrepanță între recunoașterea necesității ajustării bugetare în documentele oficiale și prezentarea acesteia ca unui dezastru în spațiul public. Conform declarațiilor, PSD tinde să scape de responsabilitate prin atacuri politice.
În ceea ce privește datele economice, Gheorghiu a explicat că diferența dintre metodele de calcul cash și ESA este reală, dar nu indică automat prezența unor cheltuieli ascunse. În primele șase luni din 2025, deficitul cash a fost de 3,64% din PIB, în timp ce în aceeași perioadă din 2026 acesta a scăzut la 2%. Paralel, deficitul ESA a înregistrat o scădere de la 3,6% la 3,4%. Această evoluție arată o direcție de reducere a dezechilibrelor bugetare.
Referitor la cifra de 9,2%, Gheorghiu a precizat că aceasta reprezintă deficitul din trimestrul II, raportat la PIB-ul acelui trimestru și ajustat sezonier, nu bilanțul întregului semestru. Ea a comparat situația cu o familie care are o lună cu cheltuieli mari, menționând că în acel interval au fost accelerate investițiile, inclusiv cele din PNRR. Astfel, cifra de 9,2% nu poate fi interpretată fără contextul accelerării investițiilor specifice acelui trimestru.
Evoluția deficitului ESA arată că, în 2024, România avea un deficit de 9,2% din PIB, valoare care a scăzut la 7,8% în 2025, o reducere confirmată de Eurostat. Pentru anul 2026, agențiile de rating estimează un deficit cuprins între 5,8% și 6,25%. Totuși, problema rămâne severă, România având cel mai mare deficit din UE și achitând 29,4 miliarde de lei dobânzi în primele șase luni din 2026, sumă care nu mai este disponibilă pentru spitale sau școli.
Gheorghiu a susținut că PSD, odată ajuns la guvernare, a promis creșteri de salarii, pensii și reduceri de taxe, dar acum, când resursele sunt limitate, alege să caute un vinovat în loc să spună adevărul. Ea a acuzat partidul că aruncă vina pe Ilie Bolojan pentru lipsa fondurilor necesare pentru promisiunile făcute. Atacurile politice nu pot plăti facturile și nu pot reduce deficitul, conform declarației sale finale.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni între partidele de guvernare, în condițiile în care discuțiile despre controlul Executivului și gestionarea resurselor publice sunt constante. În timp ce anumite grupări politice contestă modul în care este exercitată autoritatea de premier, gestionarea deficitului bugetar rămâne un punct critic de conflict între PSD și opoziție, afectând direct capacitatea de finanțare a investițiilor publice și a serviciilor sociale.