Senatorul AUR, Petrișor Peiu, a lansat critici dure la adresa politicilor energetice implementate în România, susținând că aceste măsuri au afectat grav economia națională. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, parlamentarul a acuzat foștii guvernanți de distrugerea sectoarelor de energie, industrie și transporturi. Conform declarațiilor sale, aceste decizii au fost luate în încercarea de a reduce nivelul de poluare, cu consecințe devastatoare pentru structura economică a țării.
Petrișor Peiu a argumentat că nivelul poluării în România este cu 30% mai mic decât media raportată în Uniunea Europeană. Senatorul a subliniat faptul că alte state membre ale UE nu au aplicat măsuri atât de radicale în ceea ce privește protecția mediului, reușind să își păstreze stabilitatea energetică și industrială. Pentru liderul AUR, abordarea românească a fost excesivă și a dus la o degradare necontrolată a resurselor strategice ale statului.
Conform senatorului, rezultatul acestor politici este o economie înapoiată, care s-a îndepărtat semnificativ de modelul european de dezvoltare. Un indicator al acestei situații, conform lui Petrișor Peiu, este faptul că sectorul agricol generează în prezent mai mult dioxid de carbon decât sectoarele industriale sau de transport. Această realitate statistică este utilizată de parlamentar pentru a demonstra cât de mult au scăzut nivelurile de activitate în industria și transporturile naționale.
Pentru a evalua impactul acestor decizii, Petrișor Peiu a propus utilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră ca indicator de măsură. Acesta consideră că monitorizarea acestor emisii relevă cât de aberante au fost politicile energetice și industriale aplicate de România după integrarea în Uniunea Europeană. Senatorul susține că lupta guvernelor de pe parcursul ultimilor 18 ani împotriva acestui „inamic” a produs un efect dezastruos asupra întregului sistem economic.
Criticile aduse de Petrișor Peiu se încadrează într-un context de dezbatere continuă privind tranziția energetică și impactul reglementărilor de mediu asupra producției interne. În România, deciziile privind infrastructura și resursele sunt adesea subiectul unor controverse politice intense, reflectând tensiunea dintre obiectivele de sustenabilitate impuse la nivel european și necesitatea de a menține competitivitatea sectoarelor industriale și de transport care susțin economia națională.
Senatorul a punctat, totodată, trei direcții principale prin care guvernele care au ocupat Palatul Victoria au greșit în gestionarea acestor domenii critice. Aceste erori ar fi contribuit direct la slăbirea capacității de producție și la modificarea profilului economic al țării, transformând România într-o economie diferită de standardele de creștere observate în restul continentului european.