Partidul Național Liberal a reacționat oficial în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, afirmând că decizia confirmă poziția Guvernului Bolojan. Conform comunicatului emis de partid, instanțele judecătorești nu pot decide în locul Executivului modul în care sunt utilizate fondurile publice. PNL consideră că acest verdict validează corectitudinea acțiunilor întreprinse de precedentul Guvern în cadrul disputei cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Partidul subliniază că decizia CEDO întărește principiul separației puterilor în stat, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare. PNL susține că premierul Ilie Bolojan a apărat consecvent faptul că deciziile privind alocarea fondurilor aparțin Guvernului și Parlamentului, nu sistemului judiciar. Prin măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților, precedentul Executiv a urmărit protejarea echilibrului bugetar, acțiune pe care CEDO a considerat-o întemeiată pentru interesul statului.
Un aspect central evidențiat de PNL este observația instanței europene privind riscul de conflicte de interese în sistemul de justiție. Partidul menționează că magistrații pot ajunge să pronunțe hotărâri care îi avantajează direct, în special prin decizii privind drepturi salariale de care aceștia beneficiază personal. PNL solicită ca această observație să fie analizată cu responsabilitate de instituțiile românești pentru a elimina astfel de riscuri în viitor.
În comunicat, PNL reamintește că, deși respectarea hotărârilor judecătorești și independența justiției sunt fundamentale pentru statul de drept, acestea trebuie să coexiste cu responsabilitatea financiară. Partidul afirmă că Ilie Bolojan a acționat corect prin apărarea competențelor constituționale ale Guvernului și a interesului general. Această poziție a fost menită să protejeze resursele statului, chiar dacă a generat un conflict direct cu conducerea ÎCCJ.
Disputa a vizat eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților, după ce cinci judecători au reclamat la CEDO încălcarea dreptului la proprietate. Conflictul a avut ca actor principal președinta ÎCCJ, Lia Savonea. Instanța de la Strasbourg a respins cererile magistraților, subliniind totodată că majorările salariale din ultimii 20 de ani au fost facilitate de decizii ale Curții Constituționale și ale ÎCCJ.
Contextul juridিক al acestei dispute este marcat de tensiuni între puterea legislativă, Guvern și instanțe. Anterior, Curtea Constituțională a constatat conflicte de natură constituțională între Parlament și Guvern, inclusiv în cazul ordonanței SAFE. Aceste ezidări juridice subliniază dificultatea de a gestiona echilibrul dintre drepturile salariale ale funcționarilor publici și necesitatea menținerii stabilității bugetare a statului român.