Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi plângerile unor magistrați români formulate în 2024, referitoare la neplata integrală a restanțelor salariale. Un complet de șapte judecători ai instanței europene a declarat cererile ca fiind „vădit neîntemeiate”, considerând că eșalonarea plăților a fost justificată de situația economică. Decizia a generat o reacție imediată din partea Partidului Național Liberal, care a susținut că această hotărâre validează argumentele formulate anterior de fostul premier în disputa cu ÎCCJ.
PNL susține că decizia CEDO confirmă poziția fostului Executiv și întărește principiul separației puterilor în stat în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Conform comunicatului de presă al formațiunii, deciziile privind alocarea resurselor financiare aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești. Partidul consideră că măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților, luate de precedentul Executiv, au avut ca obiectiv legitim protejarea echilibrului bugetar în contextul dificultăților economice ale României.
În motivarea hotărârii, instanța europeană a subliniat existența unor „circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare” pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze. CEDO a menționat că, în ciuda resurselor financiare insuficiente și a unei crize economice acute de durată, autoritățile interne au aplicat ajustări succesive pentru a permite executarea progresivă a hotărârilor judecătorești. Acest proces a fost desfășurat în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice ale statului.
Un aspect semnificativ evidențiat de CEDO vizează riscul conflictelor de interese în sistemul judiciar. Instanța europeană a observat că situațiile în care judecătorii se pronunță asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia ei înșiși pot genera conflicte, deoarece interesul patrimonial personal poate interfera cu imparțialitatea funcției judiciare. PNL a solicitat ca această observație să fie analizată cu responsabilitate de instituțiile justiției pentru a implementa măsuri practice de eliminare a acestor riscuri în viitor.
Conflictul dintre Guvernul Bolojan și ÎCCJ a vizat plata restanțelor estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Deși ÎCCJ a câștigat definitiv un proces privind asigurarea acestor fonduri, hotărârea CEDO vizează o procedură distinctă, legată de respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în cazul eșalonării. PNL a concluzionat că Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, chiar dacă această poziție a generat un conflict cu conducerea ÎCCJ.
Contextul juridic rămâne complex, deoarece decizia CEDO nu anulează obligația instanțelor române de a asigura fondurile necesare pentru plata restanțelor. Totuși, argumentele privind gestionarea bugetului și separarea puterilor sunt acum susținute de jurisprudența europeană. Partidul Național Liberal a reiterat că independența justiției trebuie să funcționeze în concordanță cu responsabilitatea gestionării finanțelor publice și cu respectarea competențelor legislative și executive ale statului român.