Politologul Vladimir Borțun avertizează că continuarea politicilor de austeritate de către Guvernul Luca Niculescu ar putea accelera ascensiunea partidului AUR la putere. Într-un interviu, specialistul subliniază că nemulțumirea socială cauzată de povara fiscală va fertiliza terenul pentru extreme dreapta. Dacă măsurile economice vor continua să afecteze categoriile vulnerabile, riscul de schimbare politică radicală devine tot mai ridicat în contextul actual de instabilitate.
Vladimir Borțun, lector în sociologie la Universitatea din Londra, critică noul cabinet pentru că păstrează aceeași paradigmă economică impusă anterior de Ilie Bolojan. El consideră că prioritizarea reducerii deficitului bugetar și întărirea responsabilității fiscale nu aduce nicio diferență de fond față de guvernele precedente. În opinia sa, schimbările de la nivelul personajelor politice sunt doar nuanțe, fără a modifica direcția generală a politicilor publice din România.
Pentru a proteja veniturile mici, politologul propune introducerea unei taxe de solidaritate pentru marile companii și marile averi. Această măsură ar putea servi drept un test imediat, oferind statului resurse pentru a sprijini categoriile defavorizate până la implementarea unui sistem de impozitare progresivă. Borțun menționează că țări precum Polonia sau Slovacia utilizează deja cote de impozitare progresivă, spre deosebire de România, Bulgaria și Ungaria, care aplică modelul cotei unice.
Analizând impactul social, Borțun observă că măsurile de ameliorare, precum indexarea pensiilor sau actualizarea salariului minim, sunt insuficiente fără o creștere a capacității fiscale. El notează că povara austerității cade mereu pe umerii celor fără putere de negociere, precum pensionarii sau mamele. Guvernul ar trebui să mute presiunea fiscală de la persoanele vulnerabile către marile corporații care beneficiază de profituri uriașe și de forță de muncă calificată.
În ceea ce privește comparația cu alte figuri politice, Vladimir Borțun afirmă că nu vede mari diferențe între administrația lui Nicușor Dan și una condusă de George Simion. El susține că ambele variante ar urma aceleași direcții economice și ar prezenta o orientare geopolitică similară. Politologul avertizează că această lipsă de alternativă reală ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru societatea civilă și pentru clasa politică.
În sistemul politic românesc, deciziile privind deficitul bugetar și politicile fiscale sunt adesea rezultatul unui consens între partidele de mainstream, precum PSD, PNL sau USR. Aceste forțe tind să prioritizeze reducerea cheltuielilor pentru a respecta cerințele de responsabilitate fiscală, ceea ce poate genera tensiuni sociale semnificative în perioade de criză economică sau de instabilitate geopolitică regională.