Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a criticat proiectul propus de PSD privind comasarea localităților mici, argumentând că această măsură nu va aduce prosperitate. Edilul susține că dezvoltarea economică a României depinde de consolidarea zonelor urbane și a celor cu influență urbană, nu de unirea unor unități administrative cu venituri scăzute. Conform declarațiilor sale, concentrarea resurselor în centrele urbane este esențială pentru performanța economică a țării.
În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, Constantin Toma a prezentat date bazate pe o cercetare a Băncii Mondiale pentru a ilustra disparitățile economice. Acesta a menționat că zonele urbane, incluzând urbanul mare și urbanul mic, generează peste 99% din produsul intern brut al României. Folosind o hartă comparativă între anii 2011 și 2021, primarul a explicat că unirea localităților sărace nu va genera prosperitate, ci va crea doar o „sărăcie mai mare”.
Pentru a ilustra concentrarea activității economice, Constantin Toma a luat exemplul municipiului Buzău. El a declarat că 75% din produsul intern brut al județului este realizat în municipiu, în timp ce 62% dintre toți angajații județeanului lucrează în oraș. Primarul a adăugat că în comunele învecinate, aproximativ 98% dintre locuitori își desfășoară activitatea în municipiul Buzău, subliniind astfel rolul central al zonei urbane.
Edilul a relatat că în anul 2021 a încercat să extindă suprafața administrativă a orașului prin comasarea localităților din jur. Proiectul său ar fi dublat suprafața municipiului, făcându-l mai mare decât orașe precum Timișoara, Oradea sau Iași. Constantin Toma a menționat că a încercat să îi convingă pe cei de la țară de această oportunitate, având în vedere că zona ar fi cuprins și alte puncte importante, precum Ploiești și Brăila.
Proiectul de extindere nu a putut fi concretizat din cauza participării reduse la vot. Constantin Toma a explicat faptul că, în timp ce la țară participarea a fost de 42%, în municipiul Buzău aceasta a fost sub 11%. Deoarece legea impune un prag minim de 30% din electoratul înscris, oportunitatea de dezvoltare a fost pierdută. Primarul a concluzionat că lipsa de spațiu pentru dezvoltare este o problemă care afectează nu doar orașul, ci și restul țării.
Discuțiile despre reforma administrativă și impactul deciziilor politice apar într-un moment în care diverse proiecte de guvernare sunt analizate atent. În contextul actual, discuțiile despre controlul deciziilor din Guvern și impactul bugetar al proiectelor ministeriale sunt teme recurente în administrația publică. Aceste schimbări de structură administrativă pot influența direct modul în care resursele sunt distribuite între centrele urbane și zonele rurale.