Lideri politici din România au reacționat vehement după ce Serviciul Român de Informații a emis un comunicat oficial în urma declarațiilor făcute de Ludovic Orban. Această intervenție a serviciului de informații a declanșat un val de critici din partea unor deputați, care consideră că instituția a ieșit din sfera de competență profesională pentru a intra în conflict direct cu un politician de opoziție.
Cătălin Drulă, fost președinte al USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a acuzat Serviciul Român de Informații de existența unor reflexe anti-democratice. Acesta a susținut că ieșirea instituției cu un comunicat la ceas de noapte reprezintă o mișcare de intimidare, demnă de regimurile iliberale. Cătălin Drulă a menționat că, într-o democrație adevărată, un lider care prețuiește libertatea de exprimare ar trebui să îl demită pe generalul Ionescu pentru o astfel de acțiune.
Deputatul Alexandru Muraru, președinte al PNL Iași, a calificat reacția Serviciului Român de Informații drept o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă. Alexandru Muraru a subliniat că misiunea SRI este să apere securitatea națională, nu să se războiască public cu oamenii politici sau să distribuie certificate de responsabilitate. El a semnalat că această selectivitate a reacțiilor poate dezvălui standarde diferite în funcție de persoana care formulează criticile în spațiul public.
Alexandru Muraru a criticat și lipsa de vehemence a serviciului în alte cazuri, precum atunci când Dan Vîlceanu a relatat despre presupusa implicare a conducerii SRI în negocierile pentru formarea unui guvern. De asemenea, deputatul a menționat tăcerea instituției în fața întrebărilor privind capacitatea de a contracara operațiunile de influență care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. El a cerut explicații privind cine a autorizat acest mesaj agresiv.
Disputa a început după ce Ludovic Orban a susținut că Nicușor Dan s-ar putea baza pe PSD pentru un nou mandat de președinte, deoarece serviciile i-ar fi garantat stabilitatea partidului. În replică, Serviciul Român de Informații a declarat că lansarea acestor acuzații nefondate este regretabilă și iresponsabilă. Instituția a respins orice implicare politică, susținând că i se atribuie roluri fără nicio dovadă concretă în spațiul public.
Această criză de comunicare intervine într-un context de instabilitate politică, în care România riscă noi blocaje guvernamentale. Deși criza guvernamentală recentă a fost depășită, există temeri că actualul guvern ar putea pierde sprijinul politic în următoarele șase luni. Tensiunile dintre actorii politici și serviciile de informații adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra stabilității administrației și a neutralității instituțiilor statului.