Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială propus de PSD a generat o serie de contestații în rândul aleșilor locali și al parlamentarilor. Tensiunile interne au atins un punct critic vineri, când deputatul PSD Lucian Morar a anunțat plecarea din partid. Această decizie a fost motivată de planul de reorganizare care vizează schimbarea structurii administrative a țării, afectând direct anumite unități teritoriale.
Lucian Morar s-a declarat „dizident pentru Maramureș”, refuzând categoric ideea ca județul său să dispară din punct de vedere administrativ. Deputatul a criticat faptul că planul discutat în spațiul public propune contopirea Maramureșului în regiunea Cluj. El a susținut că decidenții politici de la București sau Bruxelles nu țin cont de istoria, tradițiile și voința oamenilor din acest județ, alegând să nu facă parte dintr-un grup care tace de teama conducerilor naționale.
Contestația deputatului vine după ce europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care coordonează grupul intern de lucru pentru reforma teritorială, a avansat un model de reorganizare bazat pe structura celor 15 Curți de Apel. În această variantă, Maramureșul ar fi integrat într-o regiune cu centrul la Cluj-Napoca, alături de județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. Lucian Morar a precizat că, dacă Maramureșul va fi desființat, el va părăsi partidul, deși nu a discutat încă acest subiect cu liderii naționali.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a încercat să tempereze situația, afirmând că proiectul este doar o propunere și că nu a fost discutat oficial în partid. El a explicat că ideea a venit de la Dragoș Benea și că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor publice. Grindeanu a susținut că unele localități mici nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru a gestiona proiecte europene sau servicii publice de calitate.
Reacțiile au fost dure și în alte zone, primarul din Buzău, Constantin Toma, a susținut că există o „suspiciune rezonabilă” că reforma este pregătită pentru a câștiga alegerile din 2028. El a avertizat că reorganizarea ar putea duce la desființarea a 60% dintre comune. Totodată, primarul Cavnic, Vladimir Petruț, a criticat ideea de subordonare față de Cluj-Napoca, iar Kelemen Hunor a cerut ca orice fuziune să fie decisă prin referendum local.
În România, discuțiile despre reforma administrativă vizează adesea eficiența cheltuielilor și capacitatea de implementare a fondurilor europane la nivel local. Deși nevoia de consolidare a unităților administrative este recunoscută de diverși actori politici, modul de implementare și respectarea identității istorice a județelor rămân puncte de conflict major în dezbaterea publică privind reorganizarea teritorială a țării.