Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a emis o declarație prin care susține că proiectul de reformă administrativă propus de PSD ar putea avea la bază o influență directă a președintelui Nicușor Dan. Edilul consideră că președintele ar fi impus anumite condiții partidelor social-democrate pentru a susține reorganizarea administrației locale, deși nu a oferit detalii specifice despre natura acestor cerințe.
Robert Negoiță a explicat că nu crede că președintele i-a obligat pe social-democrați să accepte reforma, ci mai degrabă că le-a impus anumite condiționări. Edilul a subliniat faptul că este lăudabil ca PSD să aibă acum această inițiativă, având în vedere că anterior nu au susținut sau nu au fost de acord cu astfel de măsuri. Conform declarației sale, procesul pare să pornească direct de la președinte.
În ceea ce privește implementarea, Robert Negoiță a manifestat susținere pentru proiectul de reformă administrativ-teritorială, în ciuda nemulțumirilor exprimate de unii primari din cadrul PSD. El a criticat lipsa reformelor în România, comparând situația actuală cu cea din Moldova, unde reorganizarea administrativă a avut loc. Primarul a declarat că este necesară o reformă în această țară și că susține maxim această direcție.
Edilul a insistat pe necesitatea unor criterii clare și transparente pentru reorganizare, argumentând că numărul de locuitori nu trebuie să fie singurul factor de decizie. Robert Negoiță a menționat că trebuie luate în calcul și suprafața localităților sau distanțele dintre acestea. El a oferit exemplul satelor de munte care, deși nu ating pragul de 5.000 de locuitori, sunt prea izolate pentru a pierde autonomia administrativă.
Proiectul de reformă vizează și comunitățile cu populație redusă, în contextul în care în România există 429 de localități cu maximum 1.500 de locuitori. În cadrul PSD se discută două variante: comasarea voluntară a localităților sau comasarea obligatorie pentru comunele cu sub 3.000 de locuitori și orașele cu sub 10.000 de locuitori. Nicușor Dan susține ambele variante, inclusiv pe cea forțată pentru unitățile care nu își pot acoperi cheltuielile.
Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne un subiect de dezbatere intensă în politica românească, vizând eficiența cheltuielilor publice și calitatea serviciilor. Discuțiile privind comasarea comunelor mici și transferul serviciilor publice către orașele din apropiere urmăresc reducerea costurilor administrative. Această reformă vizează direct structura de guvernare locală și modul în care resursele statului sunt distribuite către unitățile de administrație teritorială.