Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a declarat că Nicușor Dan ar fi avut un rol determinant în decizia PSD de a susține reforma administrativ-teritorială a României. Edilul social-democrat susține că inițiativa de reorganizare a administrației ar fi pornit de la președinte, care ar fi influențat poziția partidei. Deși a făcut aceste afirmații, Robert Negoiță a admis că nu deține informații concrete despre detaliile unei eventuale înțelegeri între șeful statului și liderii PSD.
Robert Negoiță a sugerat că președintele nu i-a obligat direct pe social-democrați, ci i-a condiționat de asumarea acestei reforme. Edilul a subliniat că este remarcabil faptul că PSD, care anterior nu susținea o astfel de inițiativă, a luat acum o poziție favorabilă. Această schimbare de perspectivă a partidei este privită de primarul Sectorului 3 ca fiind rezultatul unei presiuni sau a unei condiționări venite din partea președintelui Nicușor Dan.
În ceea ce privește modul de implementare, Robert Negoiță a criticat faptul că România este considerată cea mai nereformată țară din Europa în acest domeniu. El a comparat situația actuală cu cea a Republicii Moldova, menționând că acea țară a reușit să ofere lecții de reorganizare administrativă. Primarul a declarat că susține maxim reforma, considerând-o o necesitate imperioasă pentru țară, dar a exprimat și nemulțumiri în rândul unor colegi primari social-democrați.
Pentru reorganizarea teritorială, Robert Negoiță propune comasarea voluntară a localităților, bazată pe criterii clare și condiții de finanțare stabilite de Guvern. El se opune variantei care presupune comasarea obligatorie a comunelor mici sau a orașelor cu populație redusă. Edilul consideră că abordarea voluntară ar respecta autonomia administrațiilor locale și ar încuraja comunitățile să își eficientizeze cheltuielile, spre deosebire de soluțiile impuse prin lege.
În interiorul PSD se discută două direcții pentru această reformă administrativă. Prima variantă presupune comasarea voluntară a localităților mici, o soluție care este susținută de ministrul Dezvoltării. A doua opțiune, propusă de Dragoș Benea, vizează comasarea obligatorie a tuturor comunelor care au sub 3.000 de locuitori și a orașelor care au sub 10.000 de locuitori, o măsură care ar impune schimbări structurale majore în organizarea teritorială.
Reforma administrativ-teritorială rămâne un subiect sensibil în politica românească, implicând modificări ale numărului de unități de guvernământ local și ale județelor. Deciziile privind reorganizarea teritorială afectează direct autonomia locală și modul în care sunt alocate resursele bugetare către administrațiile de periferie. Discuțiile actuale indică o tensiune între nevoia de eficientizare a statului și dorința primăriilor de a păstra controlul asupra propriilor teritorii.