România a înregistrat în anul 2025 cel mai mare deficit bugetar din cadrul Uniunii Europene, acesta fiind de 7,8% din PIB. Datele oficiale au fost furnizate miercuri, 21 octombrie 2026, de către Eurostat prin intermediul celei de-a doua notificări privind deficitul și datoria publică. Deși indicatorul arată o scădere față de nivelul de 9,2% din PIB raportat în anul 2024, țara rămâne în fața celorlalte state membre în ceea ce privește dezechilibrele bugetare.
Conform raportului Eurostat, după România, cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate de Polonia, cu un nivel de 7,2% din PIB, urmată de Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, 11 state membre ale Uniunii Europene au raportat deficite egale sau superioare pragului de referință de 3% din PIB, stabilit în cadrul procedurii privind deficitele excesive. România se distinge prin faptul că este singura țară din UE cu un deficit de aproape 8% din PIB.
Analiza cifrelor arată că deficitul raportat de România în 2025 a însumat 149,731 miliarde de lei, având ca bază un PIB de 1.929,930 miliarde de lei. Această valoare reprezintă o diminuare de 1,4 puncte procentuale față de anul precedent, când deficitul a fost de 161,734 miliarde de lei, adică 9,2% din PIB. În ciuda acestei scăderi statistice, poziția României rămâne critică în comparație cu restul membrilor europeni care au raportat deficite mai mici.
Paralel cu deficitul, datoria publică a României a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la 58,9% din PIB la finalul anului 2025. Această cifră vine de la nivelul de 54,6% din PIB înregistrat la finalul anului 2024, în termeni absoluți datoria crescând de la 964,808 miliarde de lei la 1.137,587 miliarde de lei. Deși raportul rămâne sub pragul de 60% din PIB, apropierea de această limită este considerată un factor care amplifică presiunea asupra politicii bugetare naționale.
Raportul a declanșat reacții politice imediate în țară, partidele PSD și AUR criticând Guvernul pentru modul în care gestionează situația. Ambele formațiuni politice au acuzat executivul că încearcă să prezinte îmbunătățirea statistică a deficitului ca pe o reducere reală a problemelor bugetare. Criticile vizează faptul că, în ciuda scăderii procentuale, indicatorii macroeconomici rămân la niveluri foarte înalte, ceea ce pune sub semn lênul stabilitatea financiară a statului.
Monitorizarea indicatorilor de deficit și datorie publică este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, utilizat pentru a evalua sănătatea fiscală a statelor membre. În cadrul procedurii privind deficitele excesive, statele care depășesc pragul de 3% din PIB sunt supuse unor monitorizări stricte. Această structură de control european urmărește menținerea stabilității economice în zona euro și în întreaga Uniune Europeană, prevenind acumularea excesivă de datorii publice.