Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a criticat dur afirmațiile președintelui PSD Sorin Grindeanu, acuzându-l de manipularea realității bugetare a țării. Siegfried Mureșan susține că încercările actualei puteri de a identifica nereguli administrative în mandatul precedent sunt nefondate. Conform europarlamentarului, execuția bugetară anterioară a preluat dezechilibre structurale majore, iar acuzațiile lansate de Grindeanu nu reflectă realitatea contabilă a instituțiilor publice din România.
Siegfried Mureșan a declarat că Guvernul României a lăsat țara cu obligațiile financiare achitate integral, contrar celor susținute de liderul PSD. Liberalul a explicat faptul că guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost extrem de preocupat să își achite datoriile la zi. Această abordare a fost luată pentru a evita problemele economice cauzate de întârzierile de plată ale statului către întreprinzătorii privați, asigurând astfel stabilitatea activității economice.
Eurodeputatul a continuat prin a afirma că Sorin Grindeanu a căutat la Ilie Bolojan găurile negre lăsate de Marcel Ciolacu, dar nu le-a găsit. Siegfried Mureșan susține că Ilie Bolojan a acționat responsabil, lăsând țara într-o situație financiară diferită față de cea din perioada lui Marcel Ciolacu. Această dispută subliniază tensiunile politice privind modul în care sunt gestionate facturile și datoriile statului în tranziția dintre guvernări.
Analiza prezentată de Siegfried Mureșan evidențiază însă dificultățile macroeconomice de finanțare a datoriei publice. Europarlamentarul a menționat că, în perioada în care Sorin Grindeanu a fost ministru al Transporturilor sub Marcel Ciolacu, România a avut un deficit de 9,3%. Prin eforturile guvernării lui Ilie Bolojan, acest deficit a scăzut de la 9% la 6%, însă nivelul de 6% este considerat încă prea mare pentru stabilitatea economică.
Siegfried Mureșan a avertizat că un deficit de 6%, combinat cu o creștere economică mai mică, crește povara rambursării datoriei pentru fiecare cetățean. El a subliniat că obiectivul trebuie să fie o creștere economică mai mare decât deficitul pentru a reduce datoria în raport cu economia. Liberalul a cerut guvernului să explice cum va reduce risipa banilor publici și cum va crește veniturile statului pentru a respecta regulile europene.
În contextul actual, România se confruntă cu necesitatea de a respecta angajamentele asumate față de partenerii internaționali. Deși deficitul a scăzut, marjele de manevră pentru noi cheltuieli rămân inexistente atât timp cât acesta depășește pragurile europene. România s-a angajat oficial la o reducere a deficitului la 5% în următorul an, o țintă care impune restricții bugetare stricte pentru guvernul de la București.