Un nou sondaj realizat de Avangarde relevă o percepție negativă a cetățenilor privind direcția în care se îndreaptă România. Conform datelor colectate în perioada 21–26 octombrie 2026, o majoritate covârșitoare de 78% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% estimează că lucrurile evoluează într-un mod bun. Rezultatele reflectă o stare de nemulțumire generală la doar două săptămâni de instalarea noului Cabinet.
O parte semnificativă a publicului critică decizia luată de PNL în Parlament. Aproximativ 50% dintre participanții la cercetare consideră că votul liberalilor pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu a fost „mai degrabă greșit”. Această poziție apare în contextul faptului că PNL, condus de Ilie Bolojan, a susținut învestirea executivului pentru a depăși criza politică, dar a ales să rămână în opoziție, fără a participa la formarea Guvernului.
În ceea ce privește structura puterii, PSD deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale din cadrul noului Cabinet. Decizia PNL de a vota fără a intra în guvern a fost justificată prin necesitatea asigurării continuității administrative și prin nevoia de rectificare bugetară pentru finanțarea instituțiilor și a spitalelor. Totuși, doar 29% dintre respondenți apreciază favorabil această decizie a liberalilor, în timp ce 21% nu au oferit un răspuns clar.
Schimbările sunt vizibile și în intențiile de vot comparativ cu măsurătorile din septembrie. AUR menține prima poziție cu 35% din intențiile de vot, deși a înregistrat o scădere de un punct procentual. PSD a crescut de la 23% la 26%, consolidându-și locul al doilea, în timp ce PNL a scăzut la 15%. În același interval, USR a înregistrat o creștere, trecând de la 8% la 10% din preferințele electorale.
Prioritățile cetățenilor pentru Guvernul Luca Niculescu sunt clar definite prin sondaj. Cel mai mare segment de respondenți, 30%, solicită majorarea salariilor și a pensiilor. Ulterior, 21% menționează combaterea corupției, iar 19% indică reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice ca fiind necesități urgente. Pentru reducerea deficitului, 59% susțin că statul trebuie să își reducă propriile cheltuieli, în timp ce doar 2% sunt pentru majorarea taxelor.
Această instabilitate politică și deciziile de vot din Parlament au urmat o perioadă lungă de încercări eșuate de formare a unui Guvern cu puteri depline. Contextul actual este marcat de o reconfigurare a forțelor politice, unde partidele de opoziție încearcă să își definească rolul în raport cu noul executiv, în condiții de presiune bugetară și necesitate de rectificare pentru instituțiile publice.