Ilie Bolojan se pregătește să își dedice activitatea politică de partid, după ce a renunțat la funcția de prim-ministru. Planul său de consolidare vizează organizarea unui turneu național prin toate filialele PNL, pentru a preveni tentativele de destabilizare internă. Această mișcare strategică vine într-un moment în care disidenții din cadrul formației încearcă să îi submineze autoritatea prin diverse tactici de reorganizare internă.
Obiectivul principal al echipei conduse de Ilie Bolojan este schimbarea treptată a conducerilor județene pentru a asigura o bază solidă de susținători. Primele organizații vizate sunt cele unde nu există conducere sau unde liderii se află pe lista neagră a echipei sale, precum filialele din Galați, Gorj, Călărași sau Brăila. Ulterior, se estimează că accentul va cădea pe filiale puternice, precum cele din Giurgiu și Ilfov, care reprezintă puncte critice pentru echilibrul puterii în partid.
În acest context, disidenții din PNL încearcă să creeze un pol de rezistență, avându-l pe Adrian Veștea drept favorit pentru a conduce această mișcare. Aceștia susțin că autoritatea lui Ilie Bolojan va scădea în următoarele săptămâni, deoarece acesta nu mai deține controlul direct asupra numirilor în funcții de stat. Există riscuri ca unii lideri locali să accepte funcții oferite de Guvernul Niculescu și PSD, în schimbul susținerii necesare în Parlament.
Istoricul recent al partidului arată că încercările de a-l debanca pe Ilie Bolojan au eșuat prin voturi decisive în cadrul Biroului Politic Național. La votul privind Guvernul Veștea, 41 de lideri au votat contra, în timp ce la votul pentru trecerea în opoziție și instalarea Guvernului Niculescu, majoritatea de peste 85%, formată din 45 de lideri, a susținut decizia. Aceste cifre demonstrează capacitatea liderului de a menține controlul asupra structurilor de decizie ale PNL.
Pentru a evita pierderea electoratului în favoarea PSD sau AUR, PNL urmărește o strategie de lucru „la firul ierbii” prin toate unitățile administrativ-teritoriale. Scopul este de a reconecta electoratul prin comunicare modernă și prezență în județe, adaptându-se provocărilor actuale. Partidul caută o organizare eficientă, similară cu modelul care a permis creșterea de la 5 la peste 30 de procente în trecut, consolidând în același timp capacitatea de a scoate în față lideri locali capabili.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate administrativă, în condițiile în care deciziile privind numirile în funcții publice sunt supuse unor controverse juridice. În timp ce procesele de numire sunt monitorizate, Curtea Constituțională a României a amânat mai multe sesizări de neconstituționalitate, inclusiv cele depuse de PNL și USR privind numirile de la Camera Deputaților, ceea ce adaugă un strat de incertitudine asupra stabilității instituțiilor statului.