Liderul PNL, Ilie Bolojan, a lansat o serie de acuzații la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, în contextul noii configurații politice de la Guvern. La mai puțin de o săptămână de învestirea Guvernului Luca Niculescu, fostul șef al Executivului susține că Sorin Grindeanu încearcă să acapareze rolul de premier de facto prin stabilirea agendei de activități pentru noul cabinet.
Ilie Bolojan critică modul în care Sorin Grindeanu gestionează situația bugetară, susținând că acesta pregătește terenul pentru cheltuieli suplimentare prin rectificări bugetare. Fostul premier de la PNL afirmă că liderul PSD dorește să evite măsurile de control al cheltuielilor pentru a putea atribui eventualele depășiri ale deficitului fostei guvernări. Conform declarațiilor sale, Sorin Grindeanu ar putea încerca să justifice lipsa acoperirii financiare pentru promisiunile PSD din bugetul anului 2027.
În apărarea cifrelor prezentate de fosta guvernare, Ilie Bolojan a invocat evaluările efectuate de agențiile de rating internaționale. Acesta a menționat că Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB pentru România în 2026, Fitch anticipează 5,9%, iar Standard & Poor’s estimează 6,2%. Bolojan subliniază că nicio agenție nu a retrogradat țara și întreabă dacă Sorin Grindeanu pune la îndoială competența acestora sau informațiile transmise de Ministerul Finanțelor.
Conflictul vizează și interpretarea datelor privind deficitul bugetar, în condițiile în care România a înregistrat un deficit trimestrial de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, conform Eurostat. Ilie Bolojan explică faptul că acest indicator trimestrial nu trebuie confundat cu rezultatul anual, deoarece statul a avansat sume pentru investiții PNRR care vor fi recuperate ulterior. El acuză totodată PSD de pierderea fondurilor europene din cauza nerespectării țintelor de decarbonizare.
Disputa este intensă după ce Sorin Grindeanu a susținut că fosta guvernare a lăsat obligații financiare de peste 30 de miliarde de lei. Liderul PSD a declarat că bugetul adoptat în aprilie ar fi fost epuizat încă din octombrie și a promis o schimbare a direcției economice. În contrast, Ministerul Finanțelor a precizat că deficitul cumulat la nouă luni era de 3,82% din PIB, rămânând sub ținta anuală de 6,2%.
Această confruntare politică are loc într-un moment de tranziție administrativă, imediat după învestirea noului Executiv susținut de PNL și PSD. Tensiunile dintre liderii partidelor de guvernare reflectă divergențele privind gestionarea deficitului bugetar și responsabilitatea pentru stabilitatea financiară a statului în perioada următoare.