Senatorul USR, Cristian Ghinea, a acuzat partidele PSD și AUR că au respins inițiativa de desființare a Academiei de Științe Medicale. Această decizie a fost luată de deputații celor două partide, care au votat împotriva proiectului propus de USR. Conform declarațiilor, această instituție funcționează ca o fabrică de sinecuri, protejând interesele unor persoane care beneficiază de venituri fără a îndeplini funcții reale.
Cristian Ghinea a subliniat că, deși liderii PSD au vorbit despre reforme și eliminarea instituțiilor inutile în anii trecuți, acțiunile lor actuale sunt diferite. Senatorul a menționat că, în 2023, Ciolacu vorbea despre terminarea șmecheriei, iar în 2025 s-a ajuns la un acord privind lista instituțiilor de eliminat. Totuși, Grindeanu susține în continuare că instituțiile sunt strategice, moment în care PSD refuză în fapt desființarea acestora.
Problema centrală vizează faptul că membrii titulari ai Academiei de Științe Medicale primesc o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie pe viață. USR subliniază că această pseudo-academie, aflată în subordinea Ministerului Sănătății, are 160 de membri titulari, o cifră mult mai mare decât cele 8 locuri disponibile la secția de științe medicale din Academia Română. Senatorul afirmă că aceste plăți sunt pentru o cercetare care nu se realizează efectiv.
În cadrul proiectului de reformă, Cristian Ghinea a indicat faptul că instituția adăpostește o panoplie de foști miniștri și parlamentari PSD. Aceștia ar primi salarii fără a fi prezenți la locul de muncă, sub pretextul protejării elitei medicale. Senatorul a declarat că cei care susțin această structură, fie că aparțin PSD sau AUR, apără de fapt lefuri nemeritate din banii cetățenilor, în ciuda lipsei de rol vizibil a academiei în crize precum pandemia de COVID-19.
Pe lângă Academia de Științe Medicale, proiectul viza desființarea altor cinci entități, printre care Academia Oamenilor de Știință și Academia de Științe Tehnice. De asemenea, au fost incluse Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, condus de Emil Constantinescu, Institutul Român pentru Drepturile Omului și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. Toate aceste propuneri au fost respinse de partidele menționate.
Aceste dispute legislative privind structura instituțiilor de cercetare și academice se încadrează într-un context de tensiuni politice constante în Parlament. Deciziile privind desființarea sau menținerea unor entități de stat afectează direct bugetul public și modul în care resursele de la cetățeni sunt alocate către funcționarii și foștii oficiali care ocupă poziții în cadrul acestor organisme de stat.