Viorica Dăncilă a prezentat o strategie pentru gestionarea bugetului de stat, argumentând că respectarea țintelor de deficit și a bugetului pentru anul 2027 nu trebuie să depindă exclusiv de creșterea taxelor. Fosta premier a subliniat necesitatea unei direcții economice care să prioritizeze susținerea mediului de afaceri și a domeniilor cu potențial de dezvoltare. Această abordare vizează evitarea presiunii fiscale suplimentare asupra cetățenilor și companiilor.
Fosta președintă PSD a avertizat că mediul de afaceri, considerat motorul economic al României, se confruntă cu provocări majore de peste un an. Conform declarațiilor sale, companiile suportă o povară fiscală de 16% pe dividende și 16% pe cifra de afaceri, pe lângă creșterea costurilor la combustibili și curentul electric. Viorica Dăncilă a insistat că intervențiile guvernamentale ar trebui să se concentreze pe acest sector pentru a stimula economia.
În ceea ce privește gestionarea resurselor publice, Viorica Dăncilă a propus o reducere a cheltuielilor de la nivelul vârfului administrației, nu de la baza sistemului. Măsurile specifice includ posibila comasarea unor agenții și reducerea numărului de secretari de stat din cadrul instituțiilor. Totodată, ea a menționat că subvențiile acordate partidelor politice reprezintă o altă sursă prin care statul poate realiza economii semnificative la buget.
Analiza sa asupra stării financiare a țării a descris o situație economică dezastruoasă, pe care a comparat-o cu cea mai grea perioadă de la 1990 încoace. Viorica Dăncilă a explicat că marja de manevră a statului este extrem de limitată din cauza datoriilor, menționând că se plătește dobândă la dobândă. Un alt factor de presă menționat de aceasta este faptul că se apropie finalul perioadei aferente PNRR.
Strategia propusă de Viorica Dăncilă pune accent pe rolul esențial pe care trebuie să îl joace antreprenorii în cadrul noii direcții economice. Fosta premier consideră că un buget bine structurat trebuie să ofere predictibilitate și suport pentru sectorul privat, în loc să se concentreze pe colectarea de noi taxe. Această viziune urmărește echilibrarea indicatorilor macroeconomici fără a fragiliza suplimentar mediul de afaceri.
Gestionarea deficitului bugetar și respectarea limitelor de îndatorare sunt procese critice pentru stabilitatea financiară a României, fiind supuse monitorizării constante în cadrul cadrului fiscal european. Deciziile privind nivelul taxelor și cheltuielile publice influențează direct capacitatea de absorbție a fondurilor și gradul de creștere economică pe termen lung.