Adrian Năstase a reacționat la discuțiile actuale privind reforma administrativ-teritorială, sugerând că decidenții ar trebui să utilizeze documentația și studiile realizate în trecut. Fostul premier a observat că temele abordate, precum eficiența serviciilor publice sau capacitatea de a atrage fonduri europene, sunt deja cunoscute. El a menționat că dezbaterea a ajuns recent la subiectul comasării județelor, citând raportările media despre posibila unire a județelor Ialomița și Călărași.
În cadrul analizei sale, Adrian Năstase a subliniat că PSD lucrează la stabilirea unor criterii de reorganizare care vizează populația, sustenabilitatea financiară și capacitatea administrativă. El a amintit că, în perioada guvernării sale, au fost examinate mai multe variante de reorganizare teritorială. Un memorandum din decembrie 2003 prevedea chiar constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic pentru studierea regionalizării, proces continuat în februarie 2004 prin desemnarea unor reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor.
Fostul premier a detaliat trei variante studiate anterior: menținerea județelor cu opt regiuni de dezvoltare, creșterea la 12-14 regiuni sau reducerea la aproximativ 18-19 județe, plus București. El a explicat faptul că comasarea comunelor și cea a județelor sunt operațiuni diferite, prima vizând administrația locală de bază, iar a doua schimbând scara investițiilor. Adrian Năstase a avertizat că simplificarea unui nivel administrativ nu trebuie să ducă la încărcarea excesivă a altuia.
Adrian Năstase a argumentat că orice reformă trebuie să demonstreze clar beneficiile pentru cetățean, evitând creșterea distanței dintre autorități și populație. El a susținut că numărul de primării sau de județe trebuie să rezulte din analiza funcțiilor îndeplinite, precum viteza eliberării documentelor sau accesul la servicii. Fostul premier a subliniat că o economie de buget poate deveni o cheltuială pentru cetățean dacă acesta este obligat să parcurgă distanțe mai mari pentru proceduri.
În concluzie, Adrian Năstase nu propune o aplicare mecanică a unor modele vechi, ci actualizarea documentelor existente pentru a răspunde realităților actuale. El a cerut trecerea de la simpla redescoperire a problemelor la implementarea unor soluții temeinic pregătite. Propunerea sa este ca România să nu mai plătească costul uitării la fiecare schimbare de echipă politică, valorificând experiența acumulată în deceniile trecute prin studii argumentate.
Reforma administrativ-teritorială rămâne un subiect de dezbatere constantă în spațiul public românesc, implicând modificări structurale ale unităților de bază ale statului. Procesul de reorganizare vizează adesea optimizarea resurselor publice și îmbunătățirea accesului cetățenilor la serviciile de stat. Deciziile finale privind numărul de județe și comune pot influența direct modul în care fondurile europene sunt administrate la nivel local și regional.