Ambasada Rusiei la București a respins oficial acuzațiile lansate de Serviciul Român de Informații privind un atac cibernetic asupra unei organizații guvernamentale din România. Reprezentanții diplomatici ai Moscovei au negat că Rusia ar fi comandat această acțiune informatică, identificată anul trecut. Această reacție vine în urma afirmațiilor serviciilor de informații românești care au legat incidentul de activitatea unor grupări rusești.
Conflictul de declarații a început după ce SRI a anunțat că, în decembrie anul trecut, Centrul Național Cyberint a detectat o tentativă de compromitere a unei entități guvernamentale naționale. Conform informațiilor furnizate de serviciul de informații, atacul ar fi fost atribuit grupării cibernetice ruse APT TURLA. SRI a precizat că instituția a aplicat imediat măsuri necesare pentru contracararea atacului și pentru remedierea efectelor produse de această breșă informatică.
Ambasada Rusiei a reacționat la aceste afirmații prin refuzul de a accepta versiunea română, numind-o un neadevăr. Într-un răspuns transmis la o solicitare Reuters, diplomații au susținut că această situație face parte din discursul despre „atacuri hibride” fictive ale Rusiei. Reprezentanții Ambasadei au subliniat că, așa cum se întâmplă în mod repetat, partea română nu a oferit niciun fel de dovadă concretă care să susțină aceste acuzații grave de atac cibernetic.
Tensiunile dintre cele două state se încadrează într-un context de securitate regională marcat de riscuri constante. Nicușor Dan a declarat că România este ținta unui război hibrid orchestrat de Rusia pentru a destabiliza statele care susțin Ucraina. Șeful statului a menționat, în cadrul unei întâlniri cu Ursula von der Leyen, diverse incidente precum incursiunile cu drone la Marea Neagră, acțiuni de sabotaj și campanii de dezinformare.
Pe lângă atacurile cibernetice, România gestionează incidente de securitate la nivel de frontieră și maritim. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a anunțat la Bruxelles că va solicita sprijin suplimentar și o coordonare mai strânsă între NATO și Uniunea Europeană. Acesta a semnalat necesitatea unor capabilități de apărare sporite, având în vedere incidentele recente cu drone și lovirea unor nave comerciale, solicitând continuarea contribuțiilor militare ale partenerilor.
Aceste incidente de securitate reflectă vulnerabilitățile identificate în cadrul regiunii de frontieră a României, care are peste 600 de kilometri de linie terestră cu Ucraina. Contextul de risc este amplificat de rolul țării ca membru NATO și Uniunea Europeană, fiind expusă unor forme diverse de presiune, de la sabotaje fizice la atacuri informatice și campanii de dezinformare care vizează stabilitatea instituțiilor naționale.