Serviciul Român de Informații a publicat o analiză detaliată privind metodele utilizate de serviciile ruse pentru coordonarea acțiunilor de sabotaj în Europa. Instituția subliniază riscul ca cetățenii să fie atrași în astfel de operațiuni, uneori fără a fi conștienți de scopul real al sarcinilor primite. Ofițerii SRI recomandă recunoașterea solicitărilor suspecte și sesizarea imediată a autorităților prin numărul de urgență 112 pentru a preveni producerea unor victime sau daune.
Recrutarea se realizează adesea online, prin intermediari care oferă plăți pentru sarcini care par simple, precum transportul unor pachete sau realizarea unor fotografii. SRI menționează că beneficiarul real al acțiunii este de obicei ascuns, iar instrucțiunile sunt transmise exclusiv prin mesaje. Aceleași observații sunt făcute și de MI5, care a avertizat că serviciile ruse folosesc rețele sociale, aplicații criptate și plăți în criptomonede pentru a opera fără a lăsa urme directe către actorii statali.
În România, SRI a identificat mai multe tentative de sabotaj, inclusiv o operațiune vizați compania NOVA POST la 21 octombrie 2025, unde două persoane au depus colete cu dispozitive incendiare. O altă situație a implicat un cetățean rus instruit să realizeze materiale foto-video cu obiective militare și infrastructuri strategice. De asemenea, instituția a investigat incendiul din 14 septembrie 2026 din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, atribuind coordonarea rețelei de sabotaj Federației Ruse.
Exemplele din Europa arată diverse profiluri de executanți, de la persoane recrutate în Marea Britanie pentru atacul asupra unui depozit din Londra, la minorii implicați în acțiuni din Lituania. În cazul depozitului britanic, organizatorul a avut legături cu gruparea Wagner, fiind condamnat la închisoare în octombrie 2025. În Lituania, o minoră a fost trimisă în judecată pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius în mai 2024, acționând în interesul structurilor militare ruse.
Pentru prevenție, SRI recomandă atenție la ofertele de bani disproporționate pentru sarcini vagi sau solicitările de a fotografia obiective cu pază sau acces restricționat. Alte semnale de alarmă includ cererea de a transporta pachete cu conținut declarat fals, presiunea de a șterge conversațiile sau instrucțiunile de a ocoli procedurile de securitate. Nicio cerere izolată nu dovedește o operațiune, însă contextul și încercarea de a ascunde scopul real sunt elemente critice de monitorizare.
Aceste amenințări la adresa securității infrastructurii și a stabilității regionale apar într-un context în care serviciile de informații europene monitorizează constant activitățile de subversiune. În perioada recentă, gestionarea riscurilor de securitate a devenit o prioritate pentru instituțiile de apărare, în paralel cu alte provocări administrative și economice care afectează stabilitatea statelor membre ale Uniunii Europene și coordonarea acestora în fața amenințărilor externe.