Participarea Andreea Esca la un eveniment de tip festival din Oradea, finanțat din fonduri publice, a generat discuții privind etica jurnalistică și conflictele de interese. Jurnalista, care conduce cel mai urmărit buletin de știri de la ProTV, a fost plătită pentru o apariție pe scenă în cadrul evenimentului „Festifall”. Această situație pune în evidență lipsa unei reglementări clare în România care să delimiteze activitatea de știri de cea comercială.
Conform informațiilor, prezența prezentatoarei la festivalul organizat de Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR) a fost una contravențională. Reprezentanții APTOR au confirmat că momentul în care Andreea Esca a urcat pe scenă alături de influencerul Cristian Șimonca, cunoscut sub numele de Otravă, a fost remunerat. Suma plătită pentru o durată de o oră și jumătate a fost de aproximativ 6.000 de euro, bani transferați prin firma Otravă Media SRL.
Din punct de vedere juridic, România nu a adaptat încă legislația națională la regulamentul european European Media Freedom Act (EMFA). Acest act obligă furnizorii de servicii mass-media să divulge orice conflicte de interese, reale sau potențiale, care ar putea afecta furnizarea de conținut de actualități. Lipsa unor norme specifice permite jurnaliștilor să desfășoare activități de promovare pentru autorități sau companii, fără a exista o supraveghere strictă asupra integrității profesionale.
ProTV a reacționat la solicitările privind acest caz, menționând că respectă dreptul angajaților de a desfășura activități personale și profesionale în afara atribuțiilor de la companie. Instituția a subliniat că prioritatea sa rămâne independența editorială și oferirea unui conținut de încredere publicului. Totuși, experții precum Ionuț Codreanu de la ActiveWatch avertizează că astfel de colaborații pot confirma prejudecățile publicului despre o presă aservită intereselor financiare.
Situația este comparată cu alte cazuri în care jurnaliști au obținut contracte de consultanță sau publicitate de la partide sau instituții. În timp ce în televiziune există Legea audiovizualului nr. 504/2002, pentru restul presei nu există un cadru legal similar. Deși au existat încercări de autoreglementare prin coduri deontologice, precum cele ale Convenției Organizațiilor Media, aceste documente nu au putere de lege și nu pot sancționa oficial jurnaliștii care amestecă rolurile.
În prezent, încrederea românilor în presă este critic scăzută, raportul Digital News Report indicând un nivel de doar 23%. Această cifră este semnificativ sub media globală de 37% raportată pentru jurnaliști. Lipsa de progres în implementarea regulamentului EMFA și dificultatea de a monitoriza circuitul banilor publici în mass-media accentuează suspiciunea că mulți actori din spațiul comunicațional operează sub agende și relații contractuale diverse.