Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Politică

Contractul Bechtel pentru Autostrada Transilvania: un proiect strategic cu costuri de miliarde de euro

Proiectul de construcție a Autostrăzii Transilvania, atribuit direct companiei americane Bechtel în 2003, rămâne unul dintre cele mai controversate contracte de infrastructură din România.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Contractul Bechtel pentru Autostrada Transilvania: un proiect strategic cu costuri de miliarde de euro
"9681Guiguinto station construction sites 22" by Judgefloro is marked with CC0 1.0. To view the terms, visit https://creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/deed.en. · original · licență

Contractul pentru construcția Autostrăzii Transilvania, atribuit în anul 2003 companiei americane Bechtel, reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din istoria postdecembristă a României. Negociat într-un context în care Bucureștiul urmărea consolidarea relațiilor cu Statele Unite și aderarea la NATO, acordul a fost încheiat fără licitație internațională. Proiectul a generat cheltuieli de aproximativ 1,4 miliarde de euro, însă la rezilierea contractului în 2013, doar 52 de kilometri din cei 415 prevăzuți fuseseră deschiși circulației.

Decizia guvernului condus de Adrian Năstase de a atribui direct contractul către Bechtel International pentru traseul Brașov-Borș a fost luată în baza Ordonanței de urgență nr. 120 din noiembrie 2003. Această măsură a permis derogarea de la procedurile obișnuite de achiziții publice, dar a provocat obiecții din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Fondului Monetar Internațional. Valoarea inițială estimată a proiectului era de 2,2 miliarde de euro, cu finalizarea lucrărilor preconizată pentru anul 2012.

Contextul geopolitic a jucat un rol important, deoarece România primise invitația de aderare la NATO în noiembrie 2002, urmând integrarea oficială în martie 2004. Deși atribuirea contractului a avut o dimensiune diplomatică, William Lash, adjunct al secretarului american pentru comerț, a declarat în martie 2004 că proiectul nu a făcut parte dintr-o înțelegere între autoritățile române și Statele Unite. Washingtonul a susținut legitimitatea contractului, în timp ce instituțiile europene au contestat procedura de atribuire.

Compania Bechtel a beneficiat de o influență semnificativă, având legături istorice cu administrațiile de la Washington, precum în cazul lui George Shultz sau Caspar Weinberger. O investigație a Foreign Policy din 2015 a analizat relațiile dintre diplomația americană și contractele obținute de Bechtel în regiune, inclusiv în Kosovo, Albania și Croația. În Kosovo, proiectul de autostradă de 1,3 miliarde de dolari a fost susținut public de ambasadorul american Christopher Dell, în ciuda avertismentelor instituțiilor financiare internaționale.

Problemele financiare au fost accentuate de modificarea responsabilităților contractuale, finanțarea ajungând să fie asigurată prin alocări bugetare în loc de un parteneriat public-privat. Curtea de Conturi a semnalat deficiențe în negociere și lipsa unei strategii coerente de finanțare, constatând că autoritățile au aprobat prevederi potențial dezavantajoase pentru România. În perioada de așteptare a fondurilor, Bechtel putea primi sume pentru menținerea utilajelor și a personalului, ceea ce a crescut povara asupra bugetului de stat.

După rezilierea contractului în 2013, statul român a plătit aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru lucrările executate. Dan Șova a menționat că România urma să plătească 37,2 milioane de euro pentru stingerea pretențiilor, existând însă și datorii de aproximativ 50 de milioane de euro către constructorul american. Lipsa exemplarului original al contractului la Ministerul Transporturilor a complicat procesul de desecretare și publicare a documentelor oficiale.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Politică