Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a emis un mesaj dur din Budapesta, prin care acuză clasa politică de responsabilitatea pentru starea actuală a economiei românești. Acesta susține că procesul de consolidare fiscală a generat o creștere negativă a economiei în acest an, din cauza comprimării cererii. Daniel Dăianu subliniază că, în ciuda majorării investițiilor publice, stagnarea sau scăderea economică au devenit inevitabile în contextul actual de gestionare a resurselor de stat.
Conform declarațiilor sale, deficitul bugetar a înregistrat o creștere de aproape 3% din PIB în anul 2024. Daniel Dăianu atribuie această evoluție negativă miopiei și lipselor de discernământ ale unor politicieni, descriind situația drept „necrezută”. El a criticat faptul că liderii politici tind să invoce lipsa de educație financiară a cetățenilor pentru a justifica deciziile luate, când, în realitate, carențele de cunoștințe se regăsesc în rândul celor care gestionează finanțele publice.
Daniel Dăianu a adresat o critică directă către reprezentanții politici, numindu-i „analfabeți” în ceea ce privește domeniul financiar. El a insistat că aceștia trebuie să dețină o mai bună înțelegere a rigoarei fiscale, deoarece marile deficite nu sunt rezultatul acțiunilor cetățenilor obișnuiți. Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că politicienii sunt cei care creează mediul în care se manifestă aceste probleme, nu populația, care se confruntă deja cu o presiune fiscală maximă.
Analiza prezentată de Consiliul Fiscal către Ministerul Finanțelor indică faptul că bugetul ar putea atinge o țintă de 6,25% din PIB, depășind prognosticul oficial de 6,2%. Raportul identifică mai multe categorii de plăți care pot pune presiune pe buget, inclusiv eventuale întârzieri în programul Anghel Saligny sau rambursări la plata TVA. De asemenea, sunt menționate obligațiile care apar intempestiv, precum sumele câștigate de magistrați în instanță sau nevoile neprevăzute ale unor ministere.
Presiunea asupra bugetului public este accentuată și de necesitatea asigurării cofinanțărilor pentru proiectele din PNRR, care au fost suprapuse în acest an. Raportul Consiliului Fiscal menționează că situația actuală a fost agravată de caracteristicile anului curent. În plus, incertitudinea creată de criza politică traversată de România a afectat economia și a produs întârzieri în procesul de rectificare bugetară, complicând gestionarea resurselor financiare disponibile.
În România, monitorizarea deficitului bugetar și a indicatorilor macroeconomici este o activitate constantă a instituțiilor de control fiscal. Consiliul Fiscal analizează periodic evoluția bugetului de stat pentru a oferi prognoze și recomandări Guvernului. Aceste evaluări sunt esențiale pentru menținerea stabilității financiare și pentru asigurarea respectării țintelor de consolidare fiscală stabilite în cadrul programelor de ajustare economică.