Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a propus joi un pact între forțele politice responsabile pentru gestionarea bugetului de stat. Această inițiativă vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Propunerea a fost făcută în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, sublidiind necesitatea unor decizii care să fie scoase din jocul politic pe termen lung.
Conform lui Valentin Lazea, un astfel de angajament ar trebui să se concentreze pe două direcții majore de reformă. Prima este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea anvelopei salariale și a pensiilor. A doua direcție vizează îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, în special prin eficientizarea încasării TVA-ului și a impozitului pe profit. Un pact politic ar asigura predictibilitatea măsurilor de ajustare fiscală și ar consolida credibilitatea României în fața investitorilor externi.
Situația actuală a finanțelor publice impune o reducere a dependenței de împrumuturi. În prezent, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Valentin Lazea susține că obiectivul ar trebui să fie reducerea acestui raport la un leu din 14, ceea ce ar însemna o jumătate din nivelul actual. Această tranziție este esențială pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Problema neîncasării taxelor reprezintă o pierdere masivă pentru bugetul de stat. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Economistul-șef al BNR a explicat că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale. Pentru a realiza acest lucru, este necesară combaterea evaziunii fiscale și reformarea activității ANAF.
Pentru a atinge aceste ținte, Valentin Lazea a menționat necesitatea eliminării portiților legislative care permit optimizarea fiscală. De asemenea, a subliniat importanța revizuirii modului în care este motivat și remunerat personalul din cadrul ANAF. El a precizat că aceste opinii sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României. Implementarea acestor măsuri este critică pentru a respecta obiectivele de deficit în contextul procedurii de deficit excesiv.
România se află într-o perioadă de monitorizare atentă, având deja 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv. Reducerea deficitului este un proces complex care necesită echilibrarea cheltuielilor publice cu veniturile reale colectate. Îmbunătățirea eficienței administrative și stabilitatea cadrelor legislative sunt elemente fundamentale pentru a asigura un climat economic favorabil și pentru a evita creșterea necontrolată a datoriei publice.