Procesul de faliment al Șantierului Naval Damen Mangalia este marcat de o succesiune de decizii politice, legislative și administrative care au afectat capacitatea de funcționare a companiei. Deși statul român deținea 51% din acțiuni prin intermediul Ministerului Economiei, responsabilitatea gestionării riscurilor financiare a revenit în mare parte partenerului olandez. Această structură a creat un dezechilibru profund între controlul acțiunilor și suportul financiar, ducând la o situație de vulnerabilitate extremă în fața deciziilor guvernamentale.
Conflictul a escaladat în 2023, după adoptarea Legii nr. 187/2023, care a eliminat excepția legislativă ce permitea formula de management convenită în 2018. Această modificare a afectat unilateral echilibrul contractual pe care Damen acceptase să finanțeze și să administreze șantierul. În consecință, la 4 august 2023, Damen a notificat rezilierea acordului de asociere, după ce autoritățile au fost avertizate repetat cu privire la riscurile pe care noua legislație le impunea investiției.
Pe parcursul perioadei octombrie 2023-mai 2024, reprezentanții statului din Consiliul de Administrație au blocat aprobarea bugetului companiei, afectând deciziile operaționale. Fără un buget aprobat, procesele de achiziție, angajare și finanțare au devenit extrem de dificile pentru management. Irineu Darău a atribuit public foștilor miniștri PSD responsabilitatea pentru intrarea în insolvență și pierderea comenzilor, solicitând explicații privind acumularea datoriilor și deteriorarea situației financiare a șantierului.
Paralel, compania s-a confruntat cu inspecții fiscale de la ANAF, care au contestat diverse cheltuieli pentru serviciile de management și alte tranzacții. Pentru perioada 2021-2022, inspectorii au stabilit o bază impozabilă suplimentară de 5.909.682 de lei pentru serviciile Damen Workforce Romania. De asemenea, alte cheltuieli legate de Aktiv Ship și Alewijnse Marine Galați au fost refuzate de fiscal, generând un litigiu juridic aflat în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța.
În etapa de valorificare a activelor, Rheinmetall Real Estate România SRL a câștigat licitația la prețul de 138 de milioane de euro, o sumă cu 46 de milioane de euro mai mică decât prețul inițial de 184 de milioane. Statul, prin Șantierul Naval 2 Mai, a susținut mecanismul de vânzare care a permis această reducere. În acest context, datoriile totale ale șantierului se apropie de 400 de milioane de euro, în timp ce suma oferită pentru active reprezintă doar aproximativ 34,5% din totalul creanțelor.
Situația economică a României este marcată de proiecte de anvergură, precum Neptun Deep, care ar putea transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Totuși, gestionarea activelor industriale strategice, precum cel din Mangalia, rămâne un subiect de dispută privind responsabilitatea instituțională și respectarea angajamentelor contractuale în fața investitorilor străini.