Fostul premier Ilie Bolojan a avertizat sâmbătă, în cadrul unei ședințe la Sfântu Gheorghe, că România se confruntă cu riscuri majore de destabilizare. Acesta a subliniat că, în absența menținerii echilibrelor financiare ale țării, există pericolul ca o criză bugetară să se transforme într-o criză economică amplă. O astfel de evoluție negativă ar avea consecințe directe asupra întregii populații, afectând toți românii într-un mod profund și durabil.
Ilie Bolojan a explicat faptul că problemele legate de deficite și de cheltuielile publice vor rămâne provocări constante pentru actualul sau viitorul guvern. Conform declarațiilor sale, țara a consumat timp de ani de zile mai mult decât își putea permite, trăind practic pe datorie. Din acest motiv, el consideră că corectarea acestor dezechilibre nu poate fi realizată de pe o zi pe alta, fiind necesară o abordare pe termen lung.
Liderul PNL a revenit asupra perioadei în care a deținut funcția de prim-ministru, menționând că a asumat această responsabilitate în 2025 într-un context extrem de dificil. El susține că, deși a reușit să rezolve o parte din probleme și să echilibreze bugetul, reformele nu au putut fi finalizate complet. Ilie Bolojan a dat PSD și moțiunea de cenzură drept motive pentru întârzierea implementării măsurilor necesare de redresare.
În cadrul intervenției sale, fostul premier a criticat decizia de a înlătura Guvernul fără a oferi o alternativă imediată, într-o perioadă marcată de crize suprapuse. El a menționat că aceste acțiuni au avut loc în timp ce România se confrunta cu dificultăți interne și externe. Printre factorii de instabilitate menționați se numără deficitul bugetar, măsurile de corecție care au generat o contracție economică și crizele globale.
Ilie Bolojan a detaliat impactul factorilor externi, precum războaiele din Ucraina și din Golf, care au dus la creșterea prețurilor la combustibil și la afectarea sectoarelor de petrochimie și îngrășăminte. De asemenea, a vorbit despre seceta extremă care a afectat regiunea și a limitat capacitatea centralei de la Cernavodă, făcând ca 20% din producția de energie a României să nu fie operațională. El a cerut continuarea eforturilor pentru a evita complicațiile economice.
Contextul financiar al României este marcat de necesitatea unor decizii de austeritate pentru menținerea stabilității. În perioada recentă, discuțiile privind echilibrul bugetar au inclus și cerințe pentru reforma administrației, cu accent pe descentralizare. Aceste măsuri de redresare financiară sunt văzute ca esențiale pentru a gestiona deficitul și pentru a asigura sustenabilitatea cheltuielilor publice în fața volatilității piețelor internaționale.