Ilie Bolojan a oferit detalii despre deciziile fiscale luate în perioada de mandat, recunoscând că implementarea supraimpozitării contractelor part-time nu a fost o măsură bună. Fostul premier a explicat că alegerea unor măsuri precum majorarea TVA a fost dictată de necesitatea de a evita suspendarea fondurilor europene. Acesta a susținut că reformele administrative și restructurările necesare nu puteau fi realizate într-un ritm rapid, fiind necesară menținerea stabilității financiare a statului.
În ceea ce privește regimul fiscal al angajaților cu normă întreagă sau parțială, Ilie Bolojan a declarat că principiul corect ar fi ca cei care lucrează part-time să plătească impozite direct proporțional cu numărul de ore lucrate. Totuși, liderul liberal a subliniat că orice modificare legislativă care implică scăderea veniturilor sau creșterea cheltuitlelor trebuie analizată cu atenție. Decizia finală privind eliminarea acestui regim de impozitare depinde de planurile bugetare pe care le va adopta noul guvern.
Fostul premier a abordat și problema veniturilor statului, avertizând că România are nevoie de o restructurare a acestora pentru a susține serviciile publice. Ilie Bolojan a menționat că un sistem de sănătate, de educație sau de investiții funcțional nu poate exista fără venituri corespunzătoare. El a descris un scenariu periculos în care venituri mici de tip anglo-saxon se combină cu cheltuieli sociale și un aparat de stat de tip nordic, alături de gestionarea defectuoasă a banilor publici.
Un alt subiect discutat a fost fenomenul „aristocrației bugetare”, format din șefii companiilor din sectorul public. Ilie Bolojan a precizat că nivelul salarial de 10.000 de euro sau acordarea bonusurilor de performanță pentru un director de companie de stat nu reprezintă problema principală. Critica sa s-a îndreptat către companiile care profită de poziția de monopol pentru a genera profituri prin creșterea tarifelor, fără a investi în infrastructură sau a oferi servicii de calitate către cetățeni.
Ilie Bolojan a vorbit și despre posibilitatea unei majorări salariale, menționând că aceasta ar putea fi realizată de noii guvernanți dacă veniturile vor reuși să acopere cheltuielile. El a respins ideea de populism, argumentând că deciziile fiscale trebuiau luate în contextul moștenirii financiare de care dispunea administrația. Fostul premier a susținut că actualul guvern nu a redus TVA-ul imediat din motive de echilibru bugetar, chiar dacă presiunea politică a fost mare.
Discuțiile despre gestionarea resurselor publice și despre structura veniturilor statului sunt teme recurente în administrația românească, în contextul necesității de a asigura finanțarea sistemelor de sănătate și educație. Deciziile privind impozitarea și nivelul salariilor în sectorul public rămân puncte sensibile de dezbatere între partidele politice și instituțiile de control, influențând direct capacitatea de investiții a statului.