Ilie Bolojan, fostul premier al României, a oferit o analiză critică asupra situației politice și administrative a țării în cadrul Summitului ReThink România. Acesta a subliniat că una dintre principalele cauze ale scăderii încrederii cetățenilor în instituțiile statului este crearea de așteptări de către lumea politică, care nu pot fi ulterior onorate. Această discrepanță între promisiuni și realitate a generat un val de nemulțumiri în rândul populației pe parcursul multor ani.
În cadrul intervenției sale, Ilie Bolojan a punctat dificultatea de a implementa schimbări reale fără o majoritate stabilă și oameni competenți. El a comparat situația României cu cea a Croatiei, menționând că în Croatie premierul a primit o distincție pentru 10 ani de activitate, în timp ce România a avut 10 premieri în perioada similară. Fără timp de guvernare și fără o forță politică solidă, acesta consideră că procesul de transformare a statului este blocat.
Fostul premier a detaliat și problemele de management întâlnite la Ministerul Energiei, unde a ajuns după demiterea Guvernului. Ilie Bolojan a raportat existența unor cereri de plăți neprocesate din 2024 pentru proiecte private de pe PNRR și Fondul de Modernizare. El a observat că, în ciuda acestor întârzieri, angajații ministerului beneficiau de sporuri de fonduri UE de 40% și de calificative de performanță foarte bune, deși procesele de absorbție erau afectate.
Tentativa de a introduce un sistem de remunerare bazat pe performanță, similar cu cel din sectorul privat, a întâmpinat rezistență din partea aparatului de stat. Ilie Bolojan a explicat că, după ce a propus o hotărâre de guvern pentru a corecta acest sistem, o angajată din Ministerul Energiei a acționat în instanță, reușind suspendarea măsurii. Această reacție a fost interpretată de fostul premier ca o formă de rezistență la schimbarea modului în care funcționează mașinăria publică.
În ceea ce privește structura Parlamentului, Ilie Bolojan a menționat dificultatea de a obține rezultate concrete atunci când partidele dețin pachete de voturi mici, precum un partid cu 15% și unul cu 13%. El a susținut că succesul depinde de capacitatea oamenilor politici de a crea condiții de forță, nu doar de declarații. În situațiile de urgență, costurile sunt mai mari și riscurile sunt crescute, fapt care necesită o abordare responsabilă a deciziilor de guvernare.
Evoluția administrației publice în România este marcată de o instabilitate a execuției, reflectată în numărul mare de guverne care s-au succedat într-un interval scurt. Această lipsă de continuitate afectează direct capacitatea statului de a gestiona fondurile europene și de a finaliza proiectele de infrastructură sau modernizare, limitând eficiența mecanismelor de absorbție a banilor din PNRR și din alte instrumente financiare de la nivelul Uniunii Europene.