Fostul ministru al Economiei, Irineu Darău, a declarat că a lăsat o reorganizare „la cheie” pentru ministrul Zamfir. Această structură este menită să permită transformarea ministerului într-o instituție funcțională, capabilă să opereze cu fluxuri corecte, similar unei corporații. Darău a subliniat importanța unei gestiuni adecvate a resurselor umane, oferindu-i succesorului posibilitatea de a implementa aceste schimbări de la momentul preluării mandatului de către Daniel Cătălin Zamfir.
În cadrul Bilanțului, Irineu Darău a detaliat stadiul proiectelor finanțate prin fonduri europene, menționând programe precum Startup Nation, SME Ecotech pentru IMM-uri și Femeia Antreprenor. Acesta a precizat că, în momentul în care USR a preluat Ministerul Economiei, aceste programe erau fie blocate, fie nici măcar neîncepute. Sub mandatul său, programele au fost reluate, contractele începând să fie semnate, iar fondurile au început să fie acordate beneficiarilor.
Un alt punct critic abordat de Darău vizează proiectele din cadrul programului SAFE, aplicabile în industria de Apărare. El a susținut că, pe durata mandatului celor doi miniștri, ministerul a asigurat direcționarea unei părți din miliardele de euro destinate industriei către economia românească. Darău a menționat că echipa sa a reușit să îndeplinească toate imperativele și termenele foarte scurte impuse, în ciuda presiunilor și a complexității acestor procese.
Fostul ministru a lansat acuzații dure la adresa celor care ar putea sabota proiectele SAFE, numindu-i fie persoane rău intenționate, fie „idioți utili” în contextul războiului hibrid al Rusiei. El a avertizat că, dacă Daniel Cătălin Zamfir nu va depune un efort constant, lucrând de la dimineață până târziu, majoritatea proiectelor vor derapa. Darău s-a declarat pregătit să acționeze ca un avertizor în cazul în care vor apărea sabotaje economice sau acțiuni ne productive.
Schimbarea la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului intervine într-un moment de stabilitate politică recentă. După o perioadă de cinci luni de criză, România dispune de un Guvern cu puteri depline, după ce Luca Niculescu a reușit să obțină o majoritate de vot în Parlament. Executivul a primit încrederea cu 265 de voturi, fiind format în principal din membri PSD și tehnocrați, în timp ce USR a ales să nu voteze acest guvern.
Instalarea acestui nou Executiv urmează o perioadă de instabilitate în care multiple tentative de formare a unei majorități au eșuat. Deși PNL și UMDR au acordat votul de încredere, acestea au anunțat că nu vor face parte din Guvernul condus de Niculescu. Această tranziție politică marchează finalizarea unei crize care a afectat funcționarea instituțiilor statului și capacitatea de guvernare a țării.