Peste 50 de instituții publice și companii de stat, printre care se numără ministere, spitale de urgență și autorități precum Apele Române sau Agenția de Cadastru, au declarat că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) nu le-a efectuat niciodată controale. Această situație apare într-un context de intensificare a atacurilor informatice, unele dintre acestea vizând chiar spitale județene. Deși DNSC este principala autoritate din spațiul civil, verificările nu au acoperit aceste entități de importanță strategică pentru stat.
Un caz emblematic este cel al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care a suferit un atac cibernetic în iulie 2026. Incidentul a blocat vânzările și cumpărările de locuințe, iar platforma MyEterra a rămas nefuncțională timp de trei luni. Deși DNSC a trimis alerte de vulnerabilitate către ANCPI încă din 2024, instituția nu a verificat dacă măsurile de siguranță au fost implementate. ANCPI a fost înscrisă în registrul DNSC abia pe 22 iulie, la peste o săptămână după incident.
Sectorul sănătății este, de asemenea, extrem de vulnerabil, având în vedere că multe spitale nu au fost controlate de DNSC în cei cinci ani de la înființarea directoratului. În februarie 2024, un atac asupra sistemului Hipocrate a afectat 26 de spitale, obligând personalul să lucreze pe hârtie. Deși atacatorii au cerut 157.000 de euro în bitcoin, autoritățile au refuzat plata. Multe spitale județene, precum cele din Ploiești, Tulcea sau Mehedinți, nu au organizat instruiri de securitate cibernetică pentru angajați în ultimii cinci ani.
Directoratul invocă un deficit sever de personal pentru a explica lipsa controalelor. Conform unui document din toamna anului 2026, DNSC avea ocupate doar 19% din posturile prevăzute în organigramă, respectiv 209 din 1063 de funcții. Direcția de verificare și control funcționează cu doar trei angajați, care trebuie să supravegheze peste 1.200 de instituții, cu intenția de a extinde această listă la câteva mii. Dan Cîmpean, directorul DNSC, a menționat că dificultatea de a găsi specialiști pe piață este un obstacol major.
Structura de conducere a DNSC este, de asemenea, subiectul unor discuții privind discreția informațiilor. Directorul Dan Cîmpean a refuzat să comunice numărul exact de funcții de conducere, invocând faptul că astfel de date sunt secrete de serviciu pentru a nu ajuta entități precum Rusia sau Iranul. Instituția face parte din Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), alături de SRI și alte nouă instituții, însă numărul ședințelor ținute de acest consiliu este considerat informație clasificată.
Securitatea cibernetică rămâne o provocare majoră în România, în contextul unui război hibrid intensificat. În perioada alegerilor din 2024, s-a raportat că peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). De asemenea, între ianuarie și august 2026, s-au înregistrat 23.500 de incidente de securitate cibernetică în țară, numărul fiind aproape dublu față de întregul an 2025, ceea ce subliniază creșterea riscurilor digitale.