Premierul Ungariei, Peter Magyar, a utilizat situația din România pentru a justifica implementarea unor măsuri de consolidare fiscală în cadrul guvernului său. În cadrul unui discurs de peste două ore susținut în fața parlamentului de la Budapesta, șeful executivului ungar a menționat explicit România și Franța drept exemple ale consecințelor negative. Aceste exemple ar reprezenta rezultatul incapacității unei administrații de a controla corupția și cheltuielile guvernamentale care au scăpat de sub control.
Declarațiile au fost făcute în contextul prezentării proiectului de buget pentru anul 2027, care stabilește o țintă de deficit de 4,9% din PIB. Administrația condusă de Peter Magyar a preluat un deficit bugetar estimat la 7,5% din PIB pentru anul în curs, moștenit de la fostul prim-ministru Viktor Orban. Planul propus de noua administrație este considerat un test de credibilitate pentru obiectivul pe termen lung de aderare la zona euro.
Guvernul ungar urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB impus de Uniunea Europeană până în anul 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, planul include o rezervă de contingență de 300 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 826 de milioane de euro. De asemenea, se vor efectua ajustări structurale în valoare totală de 4 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza balanța bugetară a țării.
Sursele de venit pentru noua strategie fiscală includ introducerea unei taxe pe avere de 200 de miliarde de forinți și creșterea taxării companiilor din sectorul energetic cu 100 de miliarde de forinți. Totodată, impozitul pe profit va fi majorat cu 2 puncte procentuale, ajungând la 11%, pentru companiile care au o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. Combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive sunt estimate să aducă o economie de 1,5 puncte procentuale din PIB.
În ceea ce privește cheltuielile, totalul pentru anul viitor depășește 2.000 de miliarde de forinți, sumă care include 449 de miliarde de forinți pentru majorarea pensiilor și 677 de miliarde de forinți pentru creșteri salariale în sectorul bugetar. Guvernul va utiliza și fonduri europene deblocat în urma revizuirii reformelor din era Orban pentru a finanța investiții în infrastructură, locuințe și managementul resurselor de apă. Măsurile de subvenționare a prețurilor la energie vor fi menținute.
Aceste declarații ale premierului ungar apar într-un moment în care administrația de la Budapesta încearcă să gestioneze un deficit bugetar semnificativ, moștenit de la guvernarea anterioară. Obiectivul principal al noilor măsuri este de a aduce indicatorii macroeconomici ai Ungariei în conformitate cu normele impuse de Uniunea Europeană, punând accent pe reducerea risipei de resurse publice și pe controlul strict al cheltuielilor de stat.